Harta deprecierii creșterii economice: Județele cele mai bogate se întrec cu cele mai sărace. Industria nu compensează reducerea consumului

De Adrian N Ionescu | 6.1.2019 .

Prognozele oficiale privind creşterea economică pe teritoriul României s-au depreciat în multe dintre judeţele bogate mai substanţial decât în cele mai sărace, pe parcursul acestui an.

Economia mai dezvoltată şi în special industria din judeţele mai bogate NU au reuşit să amelioreze efectul scăderii consumului, în evoluţia estimărilor emise de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP).

Excepția notabilă este a județelor unde funcţionează marii producători auto și unde CNSP se aşteaptă la creșteri mai mari decât cele prognozate anterior. ”Se așteaptă”: adică, evident, e vorba de o prezunție. Celelalte scăderi sunt certitudini. 

La întrecere cu sărăcia

Astfel, Bucureștiul este pe care să înregistreze o reducere a creşterii PIB în 2018 mai mare decât a unor judeţe cu potenţial economic mult mai mic, precum Caraș -Severin sau Ialomiţa, potrivit diferenţelor dintre estimările din toamnă şi cele din primăvară privind PIB-ul real ale CNSP.

CNSP şi-a redus estimarea creşterii economice a Capitalei până la 2,9% de la 5,1%, ceea ce înseamnă o cădere cu 51%  faţă de estimarea anterioară, din primăvară. Aceasta este o depreciere mai pronunţată decât cea PIB-ului judeţului Caraş Severin (-49%).

Mai departe, sunt comparabile:

  • contraperformanţa previzibilă a unui judeţ ca Dâmboviţa, scos din circuitul relevant al industriei româneşti, cu cea a unui judeţ dezvoltat ca Aradul,
  • cea a Timişului cu cea a judeţului Brăila, sau
  • cele ale Clujului şi Braşovului cu cea a judeţului Vaslui.

Ideea că județele bogate ar avea de unde scădea face și mai pregnantă forța limitată a industriei de a compensa influența majoră a consumului.

Excepțiile care confirmă regula

Nu întâmplător judeţe ca Argeş şi Dolj, ale căror economii sunt propulsate de activitatea marilor producători auto Renault şi Ford, au avut parte de corecţii pozitive ale estimării PIB-ului: +39% (prognoza din toamnă față de cea din primăvară), respectiv +94%, ridicând astfel şi PIB-ul regiunilor de dezvoltare din care fac parte.

Judeţul Alba vine în siajul cererii europene de echipamente auto şi are a treia cea mai mare creştere a prognozei.

Industria auto a reuşit, astfel, să amelioreze consistent deprecierea prognozelor în Regiunile „Sud Muntenia” şi „Sud – Vest Oltenia”.

Se mai remarcă Judeţul Vâlcea, unde Oltchim a fost repusă în funcţiune, ca şi ratele reduse de depreciere a prognozelor în:

  • Judeţul Prahova, care beneficiază de două dintre cele trei mari rafinării în funcţiune ale ţării (la Brazi şi Teleajăn) ,
  • Judeţul Constanţa, care beneficiază  de rafinăria Midia, de port şi de avantajul autostrăzii.
  • Judeţul Sibiu, care beneficiază, de asemeni, de industria de componente auto, dar şi de înregistrarea marilor Romgaz şi Transgaz pe teritoriul său.

Efectul scăderii contribuţiei consumului la PIB este mai vizibil în judeţele sărace, fără o economie dezvoltată.

Reducerea contribuţiei consumului a determinat CNSP să reducă prognoza creşterii PIB pentru întreaga economie românească de la 6,9% în primăvară, la 5,5% înainte de prima rectificare bugetară şi la 4,5% în estimarea de toamnă.

Etichete: , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »