Indicele Democrației 2018: Europa de Vest, cel mai mare declin. Cauza – partidele antisistem și “liderii puternici” ajunși la putere. Cum e România

De Victor Bratu | 9.1.2019 .

Cu un indice de 6,38, România ocupă ultimul loc din UE în clasamentul la nivel global privind democrația, realizat The Economist Intelligence Unit (EIU). În raportul EIU 2017, România însuma o medie de 6,62, dar situația s-a deteriorat, constată raportul.

Punctajele care compun acest indicator, în cazul României:

  • Pluralism și proces electoral = 9,17
  • Funcționarea guvernului = 5,71
  • Participare politică = 5,00
  • Cultură politică = 4,38
  • Libertăți = 7,65

Urmează Croația (6,57), Ungaria (6,63) și Polonia (6,69), singurele din Uniune situate sub pragul trasat de un indice de 7.

Cu mențiunea că între indicele 8  și 6 se află statele cu democrații viciate, adică țările unde există alegeri libere și corecte, drepturile fundamentale și libertățile civile sunt în principiu respectate, dar apar și probleme.

Sub indicele compozit 8 se mai situează, în UE, Franța, Portugalia, Belgia, Franța, Italia și Grecia.

Per total, Europa înregistrează cel mai puternic declin al democrației, comparativ cu anul trecut, însă furnizează în continuare opt din primele 10 clasate la nivel mondial și cele mai multe state cu statut de democrații depline:

Deteriorarea s-a resimțit mai ales în vestul Europei, unde se observă un declin al democrației pentru al treilea an consecutiv, din cauza extinderii susţinerii acordate unor partide antisistem şi ”oameni puternici” politici, fie ei de dreapta sau de stânga.

În Estul Europei (nu al UE) se înregistrează cea mai semnificativă cădere față de prima ediție a Indicelui EIU pentru Democrație, 2006.

Căderi notabile, mai menționează Raportul, au înregistrat Austria, Georgia, Ungaria, Rusia și Turcia.

Remarcabil este cazul Italiei, care s-a prăbușit 12 poziții, de pe locul 21, ocupat anul trecut, pe locul 33, cu un indice de numai 7,7.

Cauza este, în opinia autorilor Raportului, venirea la putere a coaliției guvernamentale formate de Mişcarea Cinci Stele (M5S, antisistem, populişti) şi Ligă (extremă dreapta).

Instalarea la putere a unor formaţiuni antisistem în ţări ca Austria şi Italia reprezintă ”reflectarea incapacităţii continue a principalelor formaţiuni politice de a răspunde unor îngrijorări şi insecurităţii unei părţi importante a populaţiei”, precizează EIU.

Guvernul italian ilustrează o ”dezamăgire profundă faţă de instituţiile politice, inclusiv faţă de Parlament şi partidele politice, printr-o susţinere a unor «oameni puternici» care ocolesc instituţiile politice”, mai arată în raport.

Turcia, încadrată în categoria statelor cu regim hibrid, care face trecerea de la democrațiile viciate la cele autoritare, a reușit și ea o prăbușire semnificativă, cu 10 poziții, până pe locul 110.

Raportul menționează alegerile prezidențiale ce au avut loc în iunie 2018, câștigate de Recep Tayyip Erdoğan și desfășurate în timp ce țara se afla în stare de urgență. Alegeri ce par a fi fost libere, dar incorecte.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »