Industria de sute de milioane a reciclării: cum sunt ignorați vinovații marilor fraude și cum se caută soluția la guvern

De Victor Bratu | 14.2.2016 .

La aproape o lună după ce scandalul reciclării ambalajelor a devenit public și la aproape 3 luni de când procurorii au descoperit frauda de aproximativ 56 de milioane de euro în acest domeniu, autoritățile române vor încerca miercuri, pe 17 februarie, să găsească o cale de compromis, astfel încât să reducă din impactul noilor reglementări în materia reciclării ambalajelor.

Principala problemă se regăsește însă în curtea organizatorului acestei întâlniri, Ministerul Mediului, care vrea să-i aducă la aceeași masă și pe reprezentanții companiilor investigate fraudă (OTR-uri) și pe cei care sunt puși acum să plătească în locul acestor OTR-uri- producătorii.

În materie de protecția mediului, una dintre obligațiile asumate de România este atingerea, în 2016, unui grad de reciclare a deșeurilor de 55%. La începutul lui 2015, România recicla undeva între 5% și 10% din deșeurile municipale.

Important: Afacerile din această industrie sunt, încă din anii 90, conectate la mediul politic. Și e vorba de multe, foarte multe sute de milioane.

Cum funcționează industria, cum se produc fraudele

În vreme ce Parchetul continuă ancheta în dosar, nimeni nu vorbește de organismul-cheie din curtea Ministerului Mediului: Administrația Fondului de Mediu, cea care, de 10 ani, verifică activitatea companiilor autorizate să recicleze aceste deșeuri.

Organismele de Transfer al Responsabilității (OTR) sunt cele care se ocupă (sau ar trebui să se ocupe) efectiv cu recilclarea. De 10 ani, OTR-urile sunt auditate de AFM, iar din rapoartele oficiale reiese că toate aceste organisme își respectau obligațiile.

Aceste rapoarte sunt însă contrazise de procurori. Și chiar de documente oficiale emise de aceste organisme autorizate.

Potrivit legislației, OTR-urile sunt obligate să transmită fiecărui client rapoarte lunare în care să anunțe cantitățile de ambalaje reciclate de la producător. După acțiunile de control de la finalul anului trecut, producătorii au început să primească din partea OTR-urilor rapoarte rectificative.

Potrivit declarațiilor făcute cursdeguvernare.ro de reprezentanță ai producătorilor,  există situații în care producătorii au fost anunțați prin declarație rectificativă că deșeurile preluate au fost reciclate în proporție de 0%.

Legat de acest aspect, directorul general Proagro, Florin Bercu, a declarat cursdeguvernare.ro că va solicita la întâlnirea de miercuri, de la Guvern, o anchetă a Corpului de Control al Prim-ministrului.

Responsabilii cu reciclarea – jucătorii ”agreați” de autorități

În evidențele Ministerului Mediului există în prezent 9 OTR-uri autorizate.

Potrivit informațiilor din piață, cel mai important jucător din branșă este Eco-Rom Ambalaje SA, care are o cotă de piață de 60%, companie despre care producătorii români afirmă că ar avea printre acționari cîteva dintre cele mai mari multinaționale prezente în România.

OTR-urile care au încasat banii pentru reciclări care nu s-au făcut vs. producătorii care au plătit și care mai trebuie să mai plătească o dată

Principala dorință a producătorilor este să fie exonerați de răspundere pentru situația creeată anul trecut.

În practică, producătorii au avut contracte cu OTR-uri, însă birocrația românească îi obligă pe producători să trimită la Mediu raportări lunare în privința gradului de reciclare al ambalajelor. Pronlema e că, deși inițial producătorii au plătit OTR-urilor pentru reciclare, OTR-urile au raportat inițial reciclarea, după care au revenit cu ”rectificative” în care anunțau 0% reciclare – trimițând Ministerul Mediului la producătorii care plătiseră deja.

Cum OTR-urile au trimis deja rapoarte rectificative către producători, aceștia sunt nevoiți la rândul lor să transmită autorității de Mediu noile cifre comunicate.

În această situație, autoritatea de Mediu a decis să trimită producătorilor somații în care anunță că înregistrează creanțe la Fondul de Mediu, aceștia având de ales fie să plătească 2 lei pentru fiecare kg de ambalaj reciclat mai puțin decât cota impusă (pentru care plătiseră deja OTR-urilor), fie să nu plătească și să se trezească cu conturile blocate.

În esență, producătorii solicită emiterea unor decizii de plată pentru penalizărea nerealizarii obiectivelor de reciclare integral către OTR-uri, pentru anul 2015.

În plus, aceștia vor refacerea cadrului legal cu scăderea tarifelor percepute pentru reciclare, afirmând că acestea sunt în acest moment printre cele mai ridicate din Europa.

Nu în ultimul rând, producătorii cer îmbunătățirea sistemului public de colectare selectivă, astfel încît să își poată organiza singuri această activitate.

Legat de acest punct, trebuie menționat că producătorii pun, la rândul lor, o presiune asupra autorităților, prin avertismentele legate de iminenta scumpire a produselor cu un procent comunicat de peste 20-30%, procent care nu este argumentat și care cu greu poate fi susținut de vreun calcul economic – altul decât, poate, recuperarea banilor de până acum.

Cum arată reciclarea în România, prin comparație cu statele UE :

Cum a încercat guvernul Ponta să scape OTR-urile

Modificarea legislației în domeniul reciclării este o inițiativă a Guvernului Ponta, care pe 15 iulie 2015 a înaintat Senatului o Hotărâre de Guvern în acest sens.

Traseul parlamentar a fost parcurs în doar 3 luni, iar președintele Iohannis a promulgat legea cu 20 de zile înainte de perchezițiile efectuate de procurori la OTR-uri.

Noile reglementări exonerează practic OTR-urile de răspundere, din noua lege dispărând următoarele paragrafe din legislația anterioară, care stipulau:

  • Operatorii economici autorizaţi de Ministerul Mediului şi Gospodãririi Apelor pentru preluarea responsabilitãţii realizãrii obiectivelor anuale sunt responsabili pentru ambalajele pentru care au preluat responsabilitatea de la operatorii economici
  • Cantitatile de deseuri de ambalaje care sunt incredintate spre valorificare de catre operatorii economici care au transferat responsabilitatea (…) se constituie ca parte din obligatiile acestora pentru atingerea obiectivelor

O altă prevedere  modificată se referă la majorarea tarifului pe care producătorii trebuie să îl plătească pentru cantitățile de ambalaje nereciclate, de la 65 lei pe tona la 2.000 lei pe tonă.

Începând din anul 2005, legislația care reglementează reciclarea ambalajelor a prevazut în sarcina fiecărui operator economic care pune pe piață produse ambulate, respectiv a fiecărei firme producatoare de produse ambalate, obligatia de a realiza obiectivele anuale de reciclare prin 2 metode:

  • Individuală – prin gestionarea deșeurilor de ambalaje – a propriilor ambalaje preluate/colectate de pe piață
  • Transferul de responsabilitaterealizarea obiectivului de reciclare al companiilor producătoare de produse ambalaje prin intermediul unui operator autorizat de Ministerul Mediului, firme numite OTR- uri, care în baza unui contract preia atribuția de reciclare

Cum infrastructura românească de reciclare este una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, toți producătorii din România care au comercializat pe piața internă produse ambalate au ales, firesc, să încheie contracte cu OTR-uri.

În căutarea unui compromis

După acțiunile organizate săptămâna trecută de mai multe organizații ale producătorilor, care acuză modalitățile în care a fost modificată legislația deșeurilor și care avertizează că respectivele modificări vor atrage scumpirea produselor la raft, Ministerul Mediului a convocat la guvern, miercuri, o reuniune a tuturor celor implicați în procesul de implementare al legislației în domeniu.

E vorba de vicepremierii Borc (Economie) și Dîncu (Administrație), de Ministerul de Finanțe, de cel al Mediului, de reprezentanți ai Organismelor de Transfer al Responsabilității (OTR, cele care se ecupă exclusiv de reciclare) și de reprezentanți ai producătorilor, cei care pun în vânzare produse ale căror ambalaje trebuie reciclate.

Miza întâlnirii e una dublă:

  • pentru producători, care insistă să nu plătească pagubele produse anul trecut de OTR-uri și care sunt nemulțumite de creșterea tarifelor de reciclare, de la 65 la 2.000 de lei pe tonă
  • pentru stat, care trebuie să găsească urgent soluții pentru evitarea declanșării unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene din cauza neîndeplinirii obligațiilor de recuperare a deșeurilor de ambalaje, care ar atrage penalități zilnice de 200.000 de euro.

De unde a pornit scandalul

În vara anului 2015, inspectorii antifraudă fiscală au sesizat procurorii Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu posibile fraude în domeniul colectării și reciclării de deșeuri.

Având suportul tehnic și informativ al SRI, pe 17 noiembrie procurorii au efectuat 59 de percheziții la sediile sociale și punctele de lucru ale unor firme specializate în reciclare, precum și la domiciliile și locuințele unor persoane fizice, în București și alte 11 județe (Argeș, Brăila, Cluj, Constanța, Ilfov, Mehedinți, Mureș, Prahova, Vâlcea, Vrancea și Tulcea).

Dintr-un comunicat emis ulterior acestor acțiuni reiese că procurorii au demarat cercetări într-un dosar penal având ca obiect săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, fals în înscrisuri, fals în declarații și abuz în serviciu comise în prioada 2012 – 2014 în legătura cu activitatea de reciclare a deșeurilor de ambalaje reglementată de Directiva 94/62/CE/1998 a Parlamentului European și a Consiliului.

Procurorii afirmau că o rețea frauduloasă compusă din firme specializate în colectarea și reciclarea deșeurilor au uzat de un lanț tranzacțional în care acționau inclusiv din “firme fantomă”, din această activitate rezultând un prejudiciu de peste 252 de milioane de lei (56 milioane euro), din care:

  • 10,63 milioane lei reprezintă TVA și impozit pe profit neplătite la buget
  • 242 milioane lei contributia datorată Fondului pentru Mediu pentru neîndeplinirea cotelor raportate de reciclare (adică deșeuri au fost reciclate doar scriptic, nu și în realitate)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »