In 18 aprilie 1951, la Paris 6 state europene – Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos – au semnat tratatul ce instituia Comunitatea Economicã a Cãrbunelui si Otelului.
Tratatul CECO instituie urmãtoarele institutii:
– Înalta Autoritate; Consiliul de Ministri; Adunarea Comunã si Curtea de Justitie.
A intrat în vigoare la 23 iulie 1952 si, fiind încheiat pentru o perioadã de 50 de ani, efectele sale au încetat de la data de 23 iulie 2002.

La 25 martie 1957, la Roma, au fost semnate 2 tratate, instituind, pe de o parte, Comunitatea economica europeana ( CEE ) si, pe de alta parte, Comunitatea europeana a energiei atomice ( EURATOM sau CEEA). Tratatele au fost încheiate pentru o durata nelimitata si au intrat în vigoare la 1 ianuarie 1958, dupa ratificarea lor de catre Germania, Franta, Italia, Luxemburg, Belgia si Tarile de Jos.
În Tratatul de la Roma instituind CEE se aratã la Art. 2: „Comunitatea are ca misiune ca prin stabilirea unei piete comune si prin apropierea progresiva a politicilor economice ale statelor membre sa promoveze o dezvoltare armonioasa a activitatilor economice în ansamblul Comunitatii, o expansiune continua si echilibrata, o stabilitate crescuta, o ridicare accelerata a nivelului de viata si cât mai strânse relatii între statele membre”.
tratatul privind instituirea CEE prevede:
– armonizarea politicilor economice ale statelor membre;
– stabilirea unor politici sectoriale comune în domeniul agriculturii, transporturilor, relatiilor comerciale externe.
Tratatul CEEA cuprinde dispozitii care vizeaza integrarea sectoriala a energiei nucleare civile, prin formarea si cresterea accelerata a „industriilor nucleare”, urmarind în acelasi timp ridicarea nivelului de viata în statele membre si dezvoltarea schimburilor cu alte tari (art. 1). Toate competentele privesc în mod exclusiv aplicarea „civila a atomului” (art. 2).
Download Roma CEEE
Download Roma Euratom

Tratatul de la Bruxelles, din 8 aprilie 1965, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1967. Cunoscut si sub numele de „Tratatul instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor europene”, tratatul de la Bruxelles a avut drept obiect unificarea institutiilor de structura a celor 3 Comunitati europene. Astfel, la nivel decizional rezulta un organism unic, Consiliul de Ministri, iar la nivel executiv rezulta o singura institutie – Comisia europeana.
Download

Actul Unic European a fost negociat în cadrul Conferintei Interguvernamentale desfasurata în perioada 9 septembrie 1985 – 17 februarie 1986. Actul unic european a fost semnat, la 17 februarie 1986, de 9 state din cele 12 membre si, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia, Danemarca si Grecia. AUE a intrat în vigoare la 1 iulie 1987. Actul Unic European relanseazã constructia europeanã, atât economic (desãvârsirea pietei interne, punerea în practicã a unei politici de dercetare si tehnologizare, întãrirea Sistemului Monetar European etc.), cât si institutional (extinderea votului majoritãtii calificate, lãrgirea rolului Parlamentului European, dezvoltarea unui spatiu social etc.).
Download

1992, la Maastricht, ministrii afacerilor externe si ministrii de finante ai celor douasprezece state membre au semnat Tratatul asupra Uniunii europene, intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993. Prin semnarea, la 7 februarie 1992 la Maastricht, a Tratatului Uniunii Europene, în ansamblul constructiei europene s-au produs schimbãri esentiale. Astfel, Uniunea Europeanã are la bazã un ansamblu de trei “piloni” (termen consacrat în jargonul comunitar: pillier – în francezã, pillar – în engleza): Comunitatea Europeanã (primul si cel mai consistent “pilon”), politicã externã si de securitate comunã (PESC) si cooperarea în domeniile justitiei si afacerilor interne (JAI). Prin intrarea în vigoare, la 1 noiembrie 1993, a Tratatului de la Maastricht au fost schimbate si o serie de denumiri. Astfel, în loc de “Comunitatea Europeanã” se foloseste termenul de “Uniune Europeanã” (UE), însã nu trebuie uitat cã, în mod concret, Comunitatea Europeanã continuã sã existe ca parte esentiala a Uniunii Europene. În acelasi context, printr-o decizie a sa din 8 noiembrie 1993, “Consiliul CE” devine “Consiliul UE”, iar Comisia CE a devenit Comisia Europeanã
Download

Tratatul de la Amsterdam a fost adoptat de cãtre statele membre ale UE la 2 octombrie 1997, intrând în vigoare la 1 mai 1999. Tratatul de la Amsterdam îl modificã si îl completeazã pe cel de la Maastricht, în special în anumite puncte:
– locul cuvenit muncii si drepturilor cetãtenilor;
– eliminarea ultimelor obstacole din calea liberei circulatii a bunurilor si serviciilor, fiecare stat membru fiind nevoit sã colaboreze mai strâns în cadrul Europolului;
– posibilitatea acordatã Uniunii Europene de a-si face mai bine auzitã vocea în cadrul instantelor internationale;
– crearea unor institutii sau proceduri capabile sã asigure buna functionare a unei Uniunii extinse.
Download

Agenda 2000 – Document-cadru prezentat de către Comisia Europeană în iulie 1997, prin care se stabilesc perspectivele de dezvoltare ale UE şi politicile comunitare pentru perioada 2000 – 2006. Agenda 2000 evaluează impactul pe care procesul de lărgire a Uniunii îl va avea asupra evoluţiei acesteia şi prezintă perspectivele bugetare şi financiare ale UE pe perioada de referinţă. Agenda 2000 conţine, de asemenea, şi opiniile (avizele) Comisiei Europene cu privire la cererile de aderare depuse de cele zece ţări central şi est-europene, printre care şi România. Consiliul European de la Berlin, din 24 – 25 martie 1999 a adoptat acest document al Comisiei, care a devenit astfel elementul de bază pentru dezvoltarea UE în următorii şapte ani.
Download

Tratatul de la Nisa a fost semnat în februarie 2001 si a intrat în vigoare la 1 februarie 2003. Acord referitor la problemele institutionale si la cele legate de procesul de largire al UE. Declaratia cu privire la Viitorul Uniunii Europene:
a) drumul spre largirea Uniunii Europene este deschis, incheindu-se procesul de schimbare institutionala necesara pentru primirea noilor membri;
b) incurajarea dezbaterilor intre partile implicate in procesul de largire a UE, inclusiv cu statele candidate;
c) procesul de largire a UE trebuie sa aiba in vedere urmatoarele probleme:
– cum sa se stabileasca si sa se monitorizeze mai precis competentele intre UE si statele membre reflectand principiul subsiariditatii;
– simplificarea tratatelor pentru a le face mai clare si mai bine intelese fara a le schimba semnificatia;
– rolul parlamentelor nationale in realizarea arhitecturii europene.
Aceste tratate modifica Tratatul asupra Uniunii Europene si tratatele care au instituit Comunitatile Europene si unele acte conexe.
Download

Constitutia Uniunii Europene, asa cum este ea prevazuta in Tratatul semnat la 29 octombrie 2004, raspunde exigentei simplificarii tratatelor comunitare si a unei mai bune transparente in procesul decizional din cadrul Uniunii. Cetateanul unional trebuie sa stie “cine face ce in Europa” pentru a se simti vizat, pentru a putea participa in cunostinta de cauza la alegerile europene si pentru a-si putea aduce sprijinul la ideea comunitara. Constitutia clarifica competentele Uniunii si ale statelor membre si este o etapa suplimentara si importanta in cadrul miscarii care impinge natiuni si popoare sa actioneze impreuna. Din pacate, insa, dupa ce Spania a ratificat prima aceasta Constitutie a Uniunii Europene, la 20 februarie 2005, populatia din Franta si Olanda si-au exprimat votul negativ in cadrul referendumurilor din 29 mai, respectiv 1 iunie, 2005. Procesul de ratificare a fost relansat la 10 iulie 2005, cand Luxemburg a votat pentru ratificarea Constitutiei UE.
Download