Investițiile publice reale, de dincolo de cheltuielile de Apărare

De Alexandra Pele | 11.11.2018 .

Aproape jumătate din investiţiile publice are aglomerează statistica acestui an fost realizate de Ministerului Apărării Naţionale (MApN), reiese din datele detaliate privind execuţiile bugetare la nouă şi la zece luni.

În absenţa bugetelor de reînzestrare a Armatei, bugetul general consolidat ar fi consemnat scăderi de 20-25% la capitolul cheltuieli de capital, continuând tendinţa de a consemna an de an noi minime istorice din acest punct de vedere.

Premierul Viorica Dăncilă anunţa la sfârşitul lunii octombrie că investiţiile statului din primele nouă luni din 2018 au consemnat creşteri de peste 25% faţă de anul anterior.

“Execuţia bugetară pe primele nouă luni arată atenţia acordată investiţiilor şi onorării angajamentelor Guvernului de a creşte veniturile populaţiei”, a spus premierul la începutul unei şedinţe de Guvern.

Reprezentanții investitorilor străini au arătat însă,  că în ciuda acestor creşteri, gradul de realizare al planului de investiţii este de sub 40%. Cu alte cuvinte, “creşterea” este mai mult un efect de bază (nivelul din acest an fiind raportat la nivelul foarte redus din 2017), la care se adaugă cheltuielile și achizițiile militare –  şi mai puţin un indiciu cu privire la importanţa investiţiilor pentru cabinetul Dăncilă.

În primele nouă luni din 2018, cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 15,2 miliarde de lei.

Deși cu 25,7% mai mari în cifre absolute față de aceeași perioadă a anului trecut, prin raportare la investițiile planificate pentru acest an, de 38,5 miliarde lei (4,2% din PIB),  gradul de realizare, la momentul primelor 9 luni, a fost de numai 39,5% (1,6% din PIB), reiese dintr-o analiză AmCham.

Bugetul de Apărare salvează statistica la investiții

Bugetul Ministerului Apărării Naţionale (MApN) pentru 2018 a fost construit, la capitolul investiţii (cheltuieli de capital), pe credite de angajament în valoare de 10,5 miliarde de lei, precum şi pe credite bugetare în valoare de 6,5 miliarde de lei.

Creditele de angajament reprezintă o limită maximă până la care se poate împrumuta ministerul pentru a realiza investiţii. Odată antamate sub forma unor contracte, creditele de angajament se transformă în credite bugetare. Prin urmare, din bugetul Apărării reiese că ministerul s-a angajat să realizeze în acest an, pe credit, achiziţii în valoare de cel puţin 6,5 miliarde de lei, respectiv de cel mult 10,5 miliarde de lei.

Din execuţia bugetului Apărării pe primele zece luni din acest an reiese că pentru investiţii s-au cheltuit 5,1 miliarde de lei.

Guvernul a trecut la statistica investițiilor inclusiv creșterea de la Bugetul de Apărare – obținând o cifră totală vehiculată intens în spațiul public.

(Citiți și: ”Numai pentru cine vrea să înțeleagă: Mecanismul guvernamental care evaporă științific creșterea economică ”)

Corelând acest lucru cu datele centralizate la nivelul Ministerului Finanţelor, rezultă că o bună parte a investiţiilor statului din acest an este reprezentată exclusiv de înzestrarea Armatei, în contextul în care Guvernul s-a angajat să aloce cel puţin 2% din PIB pentru bugetul acestui minister, procent convenit cu partenerii NATO.

În primele nouă luni ale anului, investiţiile realizate exclusiv din bani publici au fost de 11,3 miliarde de lei, în creştere cu 1,7 miliarde de lei faţă de sfârşitul lunii august. Dacă presupunem că în luna octombrie, ritmul de creştere al investiţiilor a fost similar, rezultă că acestea s-ar situa, după primele zece luni ale anului, la circa 13 miliarde de lei.

Una peste alta, investiţiile Armatei reprezintă 45% din totalul investiţiilor publice din perioada ianuarie-octombrie.

Notă: Calculul poate suferi modificări în funcţie de datele definitive aferente lunii octombrie, pe care Ministerul Finanţelor ar trebui să le publice în data de 25 noiembrie. Creşterea investiţiilor ar putea fi ceva mai înseamnată, guvernele preferând să deblocheze aceste cheltuieli în ultimele două-trei luni din an, când au o apreciere mai bună în legătură cu evoluţia finanţelor publice şi a încadrării bugetului în ţinta de deficit. Chiar şi aşa, proporţia investiţiilor Armatei va continua să fie decisivă în totalul cheltuielilor de investiţii.

Investițiile de dincolo de Armată – sub jumătate din promisiuni. Turnesolul: Infrastructura de transport

În primul semestru din acest an, investiţiile publice realizate exclusiv din bani publici (cheltuielile de capital) au fost de circa şapte miliarde de lei, respectiv de 33,4% din programul aferent pentru primele şase luni din 2018. Cu alte cuvinte, de la bugetul general consolidat s-au cheltuit doar o treime din banii de investiţii programaţi pentru prima jumătate a anului.

Defalcat, datele Ministerului Finanţelor arată că administraţiile locale au realizat investiţii de circa 3,2 miliarde de lei (32,7% din cât îşi bugetaseră pentru această perioadă), Compania Naţională de Administrare a Infrastucturii Rutiere (CNAIR) a cheltuit doar un sfert din valoarea bugetată pe primul semestru (circa 0,6 miliarde de lei), iar companiile şi regiile finanţate parţial sau integral din fonduri publice 0,3 miliarde de lei (28,4% din cheltuielile bugetate).

Etichete: ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »