Ioan Mircea Pașcu: Politica României la Bruxelles a fost de ”a sprijini consensul”. A venit momentul să ne dezmeticim

De Victor Bratu | 4.3.2016 .

Politica României la Bruxelles a fost de ”a sprijini consensul”, aceasta fiind singura indicație primită de reprezentanții trimiși de statul român la instituțiile cheie de la nivel european, a precizat europarlamentarul PSD Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European și președinte onorific al Strategikon.

În opinia sa, ”a venit momentul să ne dezmeticim și să începem să jucăm la capacitatea noastră”, cu atât mai mult cu cât România va prelua președenția UE în a doua parte a lui 2019, într-un moment cheie.

”Politica noastră până acum a fost <<sprijinim consensul>>. Asta a fost singura indicație primită de la București de oamenii aceștia”, a punctat Pașcu cu ocazia lansării raportului ”Europa celor două viteze: Poate funcționa?”.

Analistul politic Radu Magdin a adăugat că este necesar ca România să renunțe la acest tip de politică și să își negocieze voturile pentru a-și putea asigura susținerea propriei agende la nivel european.

”Unele dintre statele Uniunii Europene fac o chestiune foarte inteligentă și anume monitorizează în Consiliu pe grupe de lucru, toate interesele punctuale ale tuturor celorlalte state și știu foarte bine că de exemplu, chiar dacă teoretic să spunem pe agricultură ai jucat cu Franța pentru că ai interese similare, nu dai imediat pe o chestiune care este la muchie votul tău acolo, ci încerci să negociezi cu ei sprijinul în alt dosar. Dar pentru asta e nevoie de evidența foarte clară a cine ce vrea în ce dosare și ai nevoie ulterior de voința politică transmisă și tehnicului”, a subliniat Magdin, adăugând că problema Europei cu două viteze nu este doar una teoretică, aceasta fiind de natură să ducă la schimbări semnificative în ceea ce privește alocarea fondurilor comunitare.

România trebuie să înceapă să își pregătească poziția, deoarece discuțiile cu privire la agenda europeană din 2019 vor începe chiar din acest an

”În 2019, când avem noi președinția Uniunii Europene, în a doua jumătate, se vor dezbate niște chestiuni fundamentale. Pe lângă faptul că avem președinția de după alegerile europene, deci sub noi se formează Parlamentul, Comisia avem și dezbaterile cu privire la viitorul exercițiu bugetar, finalizarea lor. Or în acest context, uitați-vă ce s-a întâmplat în anterioarele exerciții bugetare. Din ce în ce mai mult se rup din zona să spunem așa considerată a trecutului, fonduri pentru agricultură sau zona considerată a solidarității, fondurile structurale de coeziune și se merge spre zona considerată a viitorului, că vorbim de tehnologie, infrastructură energetică și nu numai. Or noi, inclusiv din punct de vedere al capacității și a direcției spre care am mers, noi mai degrabă suntem ca interese în zona în care avem nevoie de aceste fonduri agricole și de aceste fonduri regionale și de coeziune. Deci acest subiect al Europei cu două viteze nu este unul pur teoretic”, a explicat analistul.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »