Italia – noul studiu de caz: de ce se prăbușește stânga europeană

De Adrian N Ionescu | 4.3.2018 .

Matteo renzi

Social-democrația, cea care decenii la rând a fost cea mai influentă forță politică europeană, se zbate să supraviețuiască.

Toate sondajele de opinie indică faptul că alegerile generale din Italia vor fi câștigate – e drept, cu o majoritate fragilă – de o coaliție de centru-dreapta compusă din Forza Italia, Liga Nordului și Frații Italiei. Cu un Partid Democrat creditat cu șansa a treia în alegeri, Italia vine să completeze harta statelor în care social-democrația a fost practic alungată de la putere.

În ultimul an, pe o hartă a declinului stângii, pot fi trecute :

Cehia (7,2% la ultimele alegeri din 2017, locul 6), Austria (25% la alegerile din 2017), Franța (6,4% la ultimele alegeri din 2017), Olanda (locul 4 la alegerile din 2017), Grecia (6,2% la ultimele alegeri).

Chiar și Germania poate să întregească grupul: în fond, SPD, chiar dacă va forma din nou o mare coaliție de guvernare, a pierdut ultimele alegeri generale de o manieră categorică chiar dacă a obținut 20% dintre voturi. Iar cei 66% dintre membri acestui partid, cei care au aprobat duminică formarea unei coaliții cu CDU/CSU, scrie chiar DPA, par să fi votat așa numai de teamă că eventualele alegeri anticipate ar fi adus un rezultat și mai prost pentru SPD.

Practic, dacă analizăm partidele sau coalițiile la guvernare în UE 28, constatăm că social-democrația se află la putere numai în Malta, România, Portugalia, Slovacia și Suedia.

În loc de centru-stânga, populism de toate direcțiile

După Al Doilea Război Mondial, social-democrația a constituit, alături de ideologia de centru-dreapta, unul dintre cei doi piloni pe care s-au sprijinit democrațiile europene. Declinul social-democrației poate să-i bucure pe adversarii acestei ideologii.

Însă acest declin are profunde efecte, pe fondul unei puternice ascensiuni a populismului de stânga sau de dreapta, asupra UE și a instituțiilor sale.

Mulți cred că vina pentru declinul social-democrației o poartă criza economică care a demarat în 2008 și care a prins guvernele nepregătite.

Dar rădăcinile declinului sunt mult mai adânci, după cum scrie Jan Rovny, analist al Sciences Po din Paris.

”Cea mai importantă cauză a declinului este cauzată de transformările adânci, structurale, produse în societățile europene. Acestea au determinat modificarea modelelor economice pe Continent și au revigorat alt tip de identități politice”, spune Jan Rovny.

Sunt alții, precum sociologul american Seymor Martin Lipset, care credeau că rădăcinile declinului social-democrației se găsec în perioada de liberalizare economică ce a urmat căderii Zidului Berlinului.

Era perioada în care liderul laburiștilor britanici Tony Blair și cancelarul SPD Gerhard Schröder promovau ”A treia cale”, convinși că social-democrația are nevoie de o reformă. Iar discursurile ”social-democrației îmbrăcate în Armani” au convins majoritatea liderilor familiei social-democrate europene.

De la ”proletariat” la ”precariat”

Problema este că masa simpatizanților social-democrați, arată o analiză a London School of Ecxonomics and Political Science, a perceput, retroactiv, schimbarea ca pe o trădare, ca o tranziție de la ”proletariat” la ”precariat”.

O teorie interesantă este aceea că prosperitatea este cea care omoră social-democrația, că politica de centru-stânga este victima propriului succes. În fond, idealurile pe care se bazează ideologia – statul bogat, care asigură educație, sănătate și pensii – s-au împlinit în multe state Occidentale, ajutând generații de europeni să promoveze din clasa proletară în clasa de mijloc.

Esențial însă, avansul tehnologic a schimbat radical piața muncii – zilele în care producția se baza pe linii de asamblare la care lucrau sute de oameni s-au dus de mult. Iar sindicatele, forța conducătoare a social-democrației, au dovedit prea puțină capacitate de adaptare, pierzându-și treptat influența sau rațiunea de a exista.

Asta s-a văzut inclusiv în campanii electorale – în Germania, de exemplu, SPD având dificultăți majore în a găsi o temă puternică de campanie electorală, ajungând în final să abordeze o temă trans-ideologică: ”dreptatea socială”.

A treia economie a UE închide lista

Revenind la Italia, ea furnizează un studiu de caz asupra declinului social-democrației.

Matteo Renzi era privit ca ”viitorul social-democrației”, dar steaua lui a apus rapid, scria nu de mult Politico.

El a câștigat peste 40% la votul din 2014 cu promisiunea că va scoate Italia din stagnare economică, făcând pe mulți italieni să viseze la reîntoarcerea la vremurile bune de altădată.

Partidul Democrat nu a reușit însă în 4 ani să-și onoreze promisiunile făcute în campanie.

E drept, economia Italiei a crescut puțin sub guvernarea sa, dar italienii nu simt beneficiile și tinerii nu au acces pe piața muncii. În consecință, eșecul social-democrației italiene a favorizat, ca în numeroase alte părți din Europa, ascensiunea populiștilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »