Italia preia preşedinţia UE într-o perioadă de tranziţie instituţională / Creşterea economică şi migraţia, priorităţile următoarelor şase luni

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Preşedinţia italiană a Consiliului European, care începe în 1 iulie, cade la debutul unui nou ciclu european de 5 ani:

a fost ales un nou Parlament European, se stabileşte un nou preşedinte al Comisiei şi se duc, în cea mai mare parte a celor şase luni ale preşedinţiei, negocieri privind atât componenţa şi structura CE, cât şi împărţirea posturilor de top de la nivelul UE.
Situaţia va intra pe un curs normal, instituţional, abia la 1 decembrie, când şi noul preşedinte al Consiliului European îşi începe mandatul.

În acest context instituţional european, preşedinţia italiană îşi va calibra obiectivele în aşa fel încât ele să poată fi atinse. Tocmai de aceea, în declaraţiile oficiale, primează mai degrabă sintagma “vom realiza progrese” în dosare mai vechi, decât lansarea unor noi politici şi teme.

Italia are sarcina să asigure continuitatea activităţilor Uniunii într-o complexă fază de tranziţie şi responsabilitatea de a contribui la transferul de putere către noul leadership european, încercând să evite conflictul interinstituţional.

Totuşi, premierul Matteo Renzi ştie că victoria în alegerile europene, scorul bun pe care l-a obţinut partidul său şi înfrngerea extremiştilor, pune Italia în cea mai bună poziţie în UE din anii’50 încoace.

“Nu vorbim despre business as usual, ci despre un nou mod de a face lucrurile, începând în Italia şi aplicând această idee la nivel european”, a spus premierul Renzi.

A promis, în plan intern, o reformă a celei de-a treia economii a zonei euro, însă are nevoie de mai mută flexibilitate pentru a cheltui pe investiţiile necesare reluării creşterii economice. Iar pentru a obşţine această flexibilitate, deja a făcut presiuni la nivel european şi a condiţionat cu ea sprijinul pe care l-ar acorda candidaturii lui Jean-Claude Juncker la şefia Comisiei Europene.

Creştere economică şi imigraţia, principalele preocupări ale preşedinţiei italiene

Analizele experţiilor europeni din mai multe think tank-uri arată că preşedinţia italiană a UE se vrea o „preşedinţie pentru creştere economică”. Premierul Renzi va prezenta priorităţile în 2 iulie, în sesiunea plenară a Parlamentului European, iar singurul document programatic datează din perioada anteriorului prim ministru, Enrico Letta şi este în limba italiană.

Creşterea economică va fi cuvântul-cheie al preşedinţiei, iar guvernul italian vrea să intre în memoria comunitară pentru relansarea acesteia. Tocmai de aceea, ministrul economiei din Italia a avut mai multe întâlniri bilaterale în capitalele europene, în perioada premergătoare preluării preşedinţiei. El a căutat sprijin pentru politicile premierului italian.

Matteo Renzi a spus, marţi, în parlamentul de la Roma că UE este la o răscruce între a accepta o mai mare perioadă de austeritate şi şomaj şi a face paşi pentru stimularea relansării economice.

Primul ministru vrea ca regulile pactului de creştere şi stabilitate să fie interpretate într-un mod prin care se încurajează investiţiile publice. Roma va respecta regulile, spune acesta, mai ales pe aceea de a păstra deficitul bugetar în limita a 3% din PIB, dar „sunt moduri diferite de a respecta regulile”. O opinie care va stârni, în mod cert, nemulţumire la Berlin.

Stimularea creşterii economice şi combaterea şomajului ar fi posibilă prin implementarea unor măsuri, se arată într-un studiu realizat de think-tank-ul italian Instituto Affari Internazionali:

  • Realizarea proiectul pieţei interne, inclusiv o piaţă comunpă a serviciilor
  • Accelerarea negocierilor pentru acordurile de comerţ liber (cu SUA, Canada)
  • Simplificarea regulilor şi reducerea poverii birocratice, mai ales pentru afaceri
  • Implementarea agendei digitale

Stimularea economiei reale prin finanţări de la Banca europeană de Investiţii (BEI), combinate cu instrumentele avute la dispoziţie prin bugetul UE

Din evaluarea experţilor, resursele preşedinţiei se vor concentra asupra implementării unor politici, una dintre ele fiind uniunea bancară, atunci când vorbim despre guvernanţa economică europeană. Şi finalizarea acordurilor de parteneriat, văzute ca „aranjamente contractuale” cu scopul de a exista o mai mare coordonare a politicilor economice naţionale în scopul competitivităţii, creşterii economice şi creării de locuri de muncă.

O politică europeană privind migraţia este un subiect care preocupă foarte mult autorităţile italiene. Tema migraţiei a urcat pe agenda comunitară, după numeroase incidente în care s-au pierdut sute de vieţi omeneşti, iar italia a solicitat ajutor comunitar pentru a face faţă fluxurilor de imigranţi din Africa. Aceştia folosesc italia, lampedusa, ca poartă de intrare în Europa.

Ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, a evaluat la 600.000 numărul de migranţi care ar putea încerca să traverseze mediterana pentru a ajunge în Europa în această vară.

Prin urmare, Italia este interesată în crearea unei politici comune pentru migraţie care să creeze o „împărţire echitabilă a poverii” între ţările cele mai expuse presiunilor migraţiei şi celelalte state ale UE. În plus, autorităţile italiene vor o întărire a FRONTEX şi o creştere a finanţării agenţiei europene de gestionare a frontierelor externe ale UE.

Legat şi de dimensiunea externă, Italia vede ca soluţie pentru imigraţie acordul cu ţările terţe, care sunt o sursă de migranţi pentru Europa.

Sinergie între preşedinţia italiană a UE şi Expo 2015

Italia vede în Expo 2015, care va avea loc la Milano între lunile mai şi octombrie ale anului viitor, în ocazia cea mai bună de a atrage investiţii străine directe, o prioritate a guvernului Renzi.

Prin urmare, autorităţile italiene încearcă să creeze sinergii organizaţionale şi tematice între deţinerea preşedinţiei UE şi expo 2015. Cea mai mare parte a Consiliilor informale , precum şi summit-ul UE-Asia vor avea loc la Milano.

Mai mult, tema Expo 2015 – „Hrănind planeta, energie pentru viaţă” – va fi si leitmotivul mai multor întâlniri ale Consiliului Uniunii Europene, în special pentru formatele agricultură, energie şi mediu.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »