Judecătorii din Polonia au sesizat justiția UE împotriva acțiunii politicienilor de la putere privind independența justiție

De Victor Bratu | 6.12.2018 .

Curtea Supremă din Polonia a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) față de recentele măsuri adoptate de puterea politică de la Varșovia, judecătorii polonezi reclamând faptul că le este amenințată independența.

Acțiunea judecătorilor polonezi, scrie HotNews, ar putea fi luată ca exemplu și de magistrații din România, în contextul măsurilor PSD-ALDE din justiție, criticate de Comisia Europeană.

Mai exact, Curtea Supremă poloneză a adresat Curții de Justiție a Uniunii Europene întrebări preliminare pentru a interpreta dacă măsurile luate de politicienii partdului Lege și Justiție (PiS) al lui Jarosław Kaczyński, privind introducerea unor noi proceduri disciplinare asupra judecătorilor polonezi, încalcă sau nu dreptul UE.

În sesizarea din septembrie 2018, intrată în posesia HotNews, judecătorii polonezi invocă art. 19, alin 1, paragraful al doilea din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), care spune că „Statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă în domeniile reglementate de dreptul Uniunii”.

Curtea Supremă din Polonia întreabă astfel instanța de la Luxemburg dacă această prevedere din tratatul european se opune dispozițiilor politicienilor polonezi „care subminează garanțiile unei proceduri disciplinare independente pentru judecătorii din Polonia, din cauza influenței politice asupra desfășurării procedurilor disciplinare, precum și din cauza apariției unui risc de exploatare a regimului disciplinar în scopul controlului politic al conținutului hotărârilor judecătorești”.

În context, Curtea Supremă din Polonia spune că prin măsurile luate de politciienii de la Varșovia „ministrul polonez al Justiției (care are, în același timp, și calitatea de procuror general) a dobândit o influență decisivă asupra inițierii și desfășurării procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor”.

Ce mai spune Curtea Supremă a Poloniei că face noua legislație promovată de puterea de la Varșovia:

  • „Modificările au condus la înființarea unei noi camere disciplinare în cadrul Curții Supreme pentru a se ocupa de cazurile disciplinare referitoare la judecători, în primă instanță și la recurs. Această cameră este compusă din judecători desemnați de președintele Poloniei (Andrzej Duda, ales din partea PiS – n.r.) la propunerea Consiliului Național al Magistraturii;
  • Consiliul Național al Magistraturii este ales de politicieni, după reformele desfășurate de partidul politic aflat la guvernare. Din cei 25 de membri ai săi, 15 judecători sunt numiți de Legislativ; în acest sens, decizia de stabilire a listei de candidați supusă la vot în sesiunea plenară a Sejmului (Camera inferioară a Parlamentului n.r.) este stabilită de o comisie parlamentară. Patru alți membri sunt selectați de Dietă dintre deputați; alți doi sunt aleși de Senat din rândul senatorilor. De facto, majoritatea acestora sunt membri ai partidului de guvernământ, printre care se numără ministrul Justiției (Procurorul General) sau aleși de acesta.
  • Cu alte cuvinte, sistemul judiciar nu are nicio influență asupra componenței Consiliului Național al Magistraturii, iar forma actuală a personalului său reflectă alegerea politică a partidului de guvernământ din Polonia. Această situație se reflectă în deciziile Consiliului privind recrutarea membrilor camerei disciplinare a Curții Supreme.
  • La o reuniune din 23 august 2018, Consiliul a recomandat Președintelui Poloniei numirea, în calitate de judecători ai Curții Supreme, în această Cameră disciplinară, a 6 foști procurori (din 16 locuri), care aveau legături cu actualul ministru al Justiției (Procurorul General). Acest lucru ridică îngrijorări serioase cu privire la regularitatea și imparțialitatea procedurilor disciplinare împotriva judecătorilor. Sute de președinți de instanțe au fost numiți în Polonia de actualul ministru al justiției (Procurorul General).
  • Consiliul Național al Magistraturii este alcătuit, de asemenea, din președinții jurisdicțiilor de drept comun, numiți individual de către Ministrul Justiției, fără criterii concrete în ceea ce privește aceste numiri”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »