Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – Financial Times

De Alexandra Pele | 15.6.2019 .

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European.

În prezent, această poziţie este ocupată de polonezul Donald Tusk, dar, din toamnă, instituțiile europene, inclusiv Consiliul European, vor avea noi şefi, aleși în baza unor negocieri care ar trebui să țină cont de rezultatele obținute de principalele familii politice europene la alegerile europarlamentare din 26 mai.

Lista posibililor succesori ai lui Donald Tusk

În afară de de Klaus Iohannis, Financial Times îi menționează ca potențiali candidați la funcție pe premierii Belgiei, Charles Michel, Luxemburgului, Xavier Bettel, şi Portugaliei, António Costa.

Cancelarul german Angela Merkel a anunțat că nu este interesată de această poziție, după ce s-a vehiculat și numele ei. Și Helle Thorning-Schmidt, fost premier al Danemarcei, ar putea intra în discuție, scrie Financial Times.

Financial Times susține că tensiunile franco-germane apărute în ultima vreme complică negocierile pentru conducerea principalelor instituții europene.

Nu este pentru prima dată, menționează Digi 24, când este menționată posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să preia președinția Consiliului European. Această variantă a apărut și anul trecut, tot în presă. Atunci, întrebat despre această posibilitate, șeful statului spunea că se simte confortabil în postura de preşedinte al României.

Cutuma spune că președinția Comisiei Europene revine unui occidental, iar funcția de președinte al Consiliului European – o funcție mai degrabă onorifică și protocolară – revine unui est-european.

De această cutumă s-a ținut cont în atribuirea funcțiilor în actualul mandat, în care la șefia Comisiei Europene a revenit unui luxemburghez (Jean-Claude Juncker), iar președinția Consiliului European i-a fost încredințată unui polonez (Donald Tusk).

Președintele Consiliului European prezidează summiturile europene și negociază acorduri. În mod obișnuit, jobul i se oferă unui politician care a mai stat la această masă.

Prima miză: președinția Comisiei Europene

Funcția de președinte al Comisiei Europene este vizată în primul rând de PPE – partidul care a câștigat cele mai multe mandate în noul Parlament European, care îl susține pe germanul Manfred Weber.

Candidatura este contestată atât în interiorul familiei politice, dar și în exterior. Franța, de exemplu, dorește schimbarea pretendentului ca să voteze un președinte de Comisie al PPE. Emmanuel Macron îl are ca favorit pe actualul negociator-șef Brexit, francezul Michel Barnier, dar președintele Franței a semnalat recent că ar sprijini și un german, pe Angela Merkel.

La rândul lor, socialiştii încearcă să îl impună, prin alianțe, pe actualul vicepreşedinte al Comisiei, Frans Timmermans, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene. Liberalii, care încă înainte de alegeri au arătat că nu sunt dispuși să respecte principiul ”căștigătorul ia automat șefia Comisiei”, sprijină, cel puțin în această fază a negocierilor, candidatura comisarului Margrethe Vestager sau a lui Guy Verhofstadt.

Cum procedura de desemnare este complicată și are mai mulți actori implicați, este posibil ca liderii UE (Consiliul UE, în care PPE nu are majoritate) să vină cu propiul candidat, iar numele vehiculate sunt cele ale premierul Olandei, Mark Rutte, şi al Irlandei, Leo Varadkar.

Scenarii pentru șefia Parlamentului

Singurele negocieri care păreau simple sunt cele pentru desemnarea președintelui Parlamentului European. În mod normal, poziția este ocupată de candidatul familiei politice – S&D sau PPE- care nu reușește să își securizeze poziția de top a Comisiei Europene.

Lucrurile sunt ceva mai complicate de această dată– rezultatul alegerilor din mai a pus Renew Europe (noua familie politică ce substituie ALDE) pe poziția a treia ca importanță. PPE propune RE să preia, prin Guy Verhofstadt, șefia legislativului european la schimb cu susținerea RE pentru candidatul PPE la Comisie.

De precizat că și S&D caută să formeze o alianță cu RE, deci pot exista oferte similare și din această parte.

Nume vehiculate pentru președinția BCE

O altă instituţie europeană importantă care va trebui să aibă un şef nou este Banca Centrală Europeană. Liderii naţionali au promis că vor ţine cont exclusiv de merite în alegerea succesorului lui Mario Draghi, dar alegerea este importantă şi din perspectiva globală a locurilor de muncă în UE. Germania a anunțat de mult timp că dorește președinția BCE, iar pentru asta a făcut, în timp, câteva gesturi de curtoazie față de Franța.

Numele vehiculate sunt Jens Weidmann (Germania), Benoit Coeuré sau François Villeroy de Galhau (Franța). Erkki Liikanen și o mai veche cunoștință a românilor, Olli Rehn – fostul și actualul guvernator al Băncii Centrale din Finlanda, iar acesta din urmă și fost comisar european pentru extindere – sunt văzuți drept candidați ai compromisului, scrie Financial Times.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »