Klaus Iohannis și președintele Austriei au discutat despre reducerea alocațiilor pentru copiii imigranților români

De Mariana Bechir | 5.5.2018 .

Intenția guvernului de la Viena de a limita alocațiile plătite pentru copiii rămași în țară ai muncitorilor români din Austria a fost discutată vineri de președintele Klaus Iohannis și omologul său austriac, Alexander Van der Bellen, la întâlnirea informaală din Bulgaria.

„Sunt în jur de 15.000 de familii care ar fi în această situaţie. Cu toată prietenia şi buna colaborare între România şi Austria, e o temă unde trebuie să admitem că avem opinii foarte diferite. Cred că se va ajunge la clarificare. Există voci relevante care spun că o astfel de iniţiativă nu e conformă cu tratatele UE”, a declarat președintele Iohannis.

Această idee, de a impune restricții pentru aceste alocații, este veche și a fost dorită de mai multe state occidentale. Cabinetul austriac are un astfel de proiect pe care vrea să-l aprobe curând și să-l aplice începând cu 2019.

În momentul de față, executivul de la Viena acordă o sumă fixă de 172,4 euro pentru fiecare copil. După reformă, copiii rămași acasă ai persoanelor care lucrează în Austria vor primi ajutoare raportate la suma plătită de statul din țara unde trăiesc acei copii.

Cancelarul Austriei a spus că ajustarea în funcţie de nivelul de trai este necesară şi a dat ca exemplul România, unde costul vieţii este net inferior celui din Austria.

De exemplu, părinţii maghiari care lucrează în Austria vor primi 93,61 de euro, în timp ce un belgian va primi  175 de euro. Guvernul estimează că va economisi astfel 100 de milioane de euro anual.

În 2016, Austria a alocat 273 milioane de euro ca alocații pentru circa 130.000 de copii din stateleUE şi Elveţia, sumă reprezentând aproximativ 7 % din plăţile totale din Austria destinate ajutoarelor pentru copii.

Subiectul a fost discutat de Klaus Iohannis și Alexander Van der Bellen la reuniunea informală la nivel de şef de stat Bulgaria – Austria – România, care s-a desfăşurat la Ruse, în Bulgaria.

Întâlnirea reuneşte în acest format preşedinţii celor trei state care deţin succesiv Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene (UE) în acest an şi în primul semestru al anului viitor, iar discuţiile se vor axa pe agenda europeană actuală în vederea facilitării unei bune coordonări şi cooperări pe parcursul celor trei preşedinţii ale Consiliului UE.

“UE este la răscruce”

„Ceea ce e important în contextul contemporan este folosirea și implementarea acestor valori. Ar trebui să existe un ghid de comportament pentru toți cetățenii. Cred cu tărie în democrație și în statul de drept. Trebuie ca domnia legii să nu fie doar o formalitate, ci o stare de spirit, o acceptare a valorilor drepturilor omului, instituțiilor puternice, zero toleranță pentru corupție. Ne dorim o Uniune mai coezivă, unde să fie luate în considerare nevoile tuturor drepturilor.

Astăzi, Europa e la o răscruce, întrucât ne confruntăm cu crize interne și externe de o complexitate fără precedent. (…)

Sunt ferm convins că valorile reprezintă baza pentru arhitectura europeană. Ştiu că valorile pot fi supuse astăzi la numeroase provocări. De aceea, perspectiva tinerei generaţii într-o Europă bazată pe valori este crucială pentru viitorul pe care îl construim împreună. Totuşi, ceea ce este important în contextul actual este cum să folosim şi cum să implementăm aceste valori (…).Principiile și valorile acestea au fost la baza UE. România consideră că ar trebui să rămână la baza Uniunii; UE rămâne un proiect de care niciunul dintre noi nu se poate lipsi”, a mai declarat președintele Klaus Iohannis, în cadrul reuniunii.

Despre condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept

„Eu nu cred că România va fi afectată de această condiționare, nu am motive să cred așa ceva”, a declarat vineri, la Ruse, Klaus Iohannis.

Acesta a arătat că, deși „în politica internă apar contradicții, chiar și acuzații între actorii politici” și foarte multă lume, printre care și el, este „nemulțumită de cum s-a lucrat”, „în ansamblu nu cred că cineva pune la modul serios sub semnul întrebării existența statului de drept în România”.

„Sper să nu se ajungă acolo, ar fi o catastrofă”, a adăugat șeful statului.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »