Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Elena Poenaru | 8.10.2013 .
Guvernele UE fac progrese în ceea ce priveşte recunoaşterea independenţei Kosovo, un pas care ar elimina un obstacol diplomatic în integrarea fostei provincii sârbeşti în Uniunea Europeană, relatează Financial Times.
Cipru, Grecia şi Slovacia, trei din cele cinci state care refuză să recunoască statutul Kosovo, care şi-a declarat independenţa în 2008, trimit semnale clare că iau în considerare schimbarea poziţiei, după ce fiecare dintre miniştrii lor de Externe a avut o întâlnire, luna trecută, cu omologul kosovar, Enver Hoxhaj.
Enver Hoxhaj a scris pe Twitter, după întrevederea cu Miroslav Lajcak din Slovacia, pe marginea Adunării Generale a ONU din New York: “întâlnire fructuoasă şi importantă. O nouă perspectivă se deschide”.
Timp de cinci ani, dezacordul pe problema kosovară a fost un exemplu de cât de dificil este ca UE să opereze în domeniul politicii externe comune. Dar diplomaţii spun că perspectivele în ceea ce priveşte o soluţie parţială au început să apară după ce Lady Ashton, noul şef al politicii externe europene, a reuşit să medieze un acord între Kosovo şi Serbia, în aprilie, pentru a ajunge la un compromis.
“Nu vă aşteptaţi la anunţuri suprinzătoare pe această temă, dar lucrurile se îndreaptă spre ideea recunoaşterii Kosovo”, a spus un diplomat european.
Mai mult de 100 de ţări recunosc independenţa Kosovo, dar mai multe naţiuni puternice nu fac asta – printre ele numărându-se Brazilia, China, India şi Rusia.
Acordul din aprilie a oferit oportunitatea Serbiei de a începe negocierile formale cu UE, iar Kosovo i-a oferit şansa de a încheia un Acord de Asociere, o condiţie esenţială pentru a intra în Uniune. De asemenea, acordul a oferit spaţiu de manevră celor 5 state europene care nu recunosc Kosovo să îşi extindă “antenele” diplomatice spre tânărul stat cu capitala la Priştina, unde populaţia este majoritar albaneză, dar există şi o minoritate sârbă importantă. Grecia şi Slovacia au început acest proces mai devreme, acceptând, anul trecut, să recunoască paşapoartele emise de Kosovo.
Cipru, Grecia, Româmnia, Slovacia şi Spania nu recunosc independenţa Kosovo, în principal pentru că o consideră un precedent periculos pentru propriile ţări, unde minorităţile naţionale doresc secesiunea, sau cazul Greciei – unde este vorba despre Cipru, unde turcii ciprioţi şi-au proclamat independenţa în urmă cu 30 de ani.
Problema Kosovo rămâne controversată în România, unde preşedintele Traian Băsescu se opune recunoaşterii, iar premierul Victor Ponta se pronunţă pentru acest gest. Nerecunoaşterea Kosovo a fost o decizie luată, ca şi în Slovacia, din cauza îngrijorărilor legate de minoritatea maghiară din aceste ţări, precizează sursa citată.