Laura Kovesi câștigă și în Comisia LIBE și devine propunerea comisiilor din PE pentru conducerea Parchetului European

De Alexandra Pele | 27.2.2019 .

Laura Codruța Kovesi a fost desemnată și de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie  şi Afaceri Interne (LIBE) ca fiind cel mai bun candidat pentru a deveni primul procuror-șef al Parchetului European.

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul privind EPPO, procurorul-șef european este numit pentru un mandat de șapte ani, care nu poate fi reînnoit.

Fosta șefă a DNA a obținut miercuri 26 de voturi, în timp ce contracandidatul său Jean-Francois Bohnert, Franța, a vost votat de 22 de europarlamentari.

În acest moment fosta șefă a DNA este favorita comisiilor din Parlamentul European.

Ce urmează:

“Procurorul-şef european, care va conduce Biroul Procurorului Public European (EPPO), va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu.

Propunerea rezultată din votul Comisiei LIBE şi din recomandarea Comisiei CONT va fi acum trimisă Conferinţei Preşedinţilor (preşedinţii PE şi liderii grupurilor politice) de către preşedintele Comisiei LIBE. Ei vor decide paşii de urmat la 7 martie, înaintea negocierilor cu Consiliul”, explică un comunicat al Parlamentului European.

Votul din LIBE, acordat miercuri, a fost secret – fiecare dintre eurodeputați având dreptul să aleagă persoana pe care o consideră potrivită să devină procuror-șef al EPPO.

Voturile au fost numărate de o comisie formată din eurodeputații  Judith Sargentini, Roberta Metsola, Monica Macovei și Maria Grapini.

Laura Codruța Kovesi și cei doi contracandidați ai săi  – Jean-Francois Bohnert (Franţa) şi Andres Ritter (Germania) – au fost audiați marți seara în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie  şi Afaceri Interne (LIBE) şi Comisia de control bugetar (CONT), din Parlamentul European.

Audierile au durat câte 50 de minute în LIBE și 25 de minute în CONT, iar ultima și-a desemnat chiar marți seara preferatul – Laura Codruța Kovesi, care a obținut 12 voturi. Jean-Francois Bohnert s-a plasat pe locul doi, la mică distanță, cu 11 puncte, iar Andres Ritter – un singur vot.

Prezentarea susținută (în limba engleză) de Laura Codruța Kovesi, în fața comisiilor:

Sunt Laura Kovesi, am fost procuror 23 de ani, deci jumătate din viața mea am fost procuror. Am deținut cele mai înalte poziții în serviciul de procuratură din România, procuror general 6 ani și procuror șef al DNA timp de 5 ani. Aș fi onorată să continui munca atâtor oameni.

Parchetul European trebuie să protejeze interesele financiare ale UE, să recepereze daunele. Trebuie să se pregătească infrastructura, să se definească reguli interne. Pentru ca parchetul să funcționeze eficient trebuie să îndeplinim obiective comune cu Colegiul procurorilor europeni și să creăm acorduri de cooperare cu state participante și state terțe, de asemenea, să avem acorduri cu Eurojust, OLAF.

Cum pot eu contribui? Prin propriul exemplu. Am experiență îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luare deciziilor strategice. Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și presiune publică.

Pentru mine, recuperea daunelor a fost cea mai importantă misiune. În timpul mandatului meu DNA a pus sub sechestru bunuri pe 2 miliarde de euro.

Am creat echipe de anchetă comune şi am cooperat cu peste 40 de ţări. Am pus sechestru pe proprietăţi şi conturi bancare din alte ţări.

Am identificat diferite tipologii de fraudă financiară, acest lucru mă poate ajuta să iau măsuri strategice.

Cred că procurorul trebuie să respecte statul de drept şi să aibă o busolă morală puternică, să aplicăm legea şi să respectăm drepturile fundamentale ale celor implicaţi în anchete.

Procurorii sunt importanţi pentru statul de drept.

Asta au în comun toţi procurorii din UE.

O justiţie independentă şi onestă poate lupta contra crimelor şi infracţiunilor. Numai o justiţie independentă poate apliva legea egal. Independenţa şi tragerea la răspunderea merg mână în mână.

Sunt conștientă că aţi fost expuşi la informaţii negative despre mine. Vă stau la dispozitie să vă răspund la orice întrebare. Nu am nimic de ascuns.

Reamintim că Laura Codruța Kovesi s-a clasat prima în ierarhia stabilită de Comitetul de experți independenți care a decis numele de pe lista scurtă, în funcție de pregătirea și CV-ul fiecăruia dintre ei, după o serie de audieri a tuturor celor care s-au înscris în cursă.

Trebuie menționat că procedura nu a pornit de la persoane nominalizate de fiecare stat membru participant la EPPO, ci înregistrarea candidaturilor a fost deschisă tuturor doritorilor, pentru ca guvernele să nu poată influența această selecție făcută de Comitetul celor 12 personalități în domeniu.

Fosta șefă a DNA s-a plasat însă pe locul doi la votul indicativ din formatul COREPER al Consiliul Uniunii, unde au votat ambasadorii la UE din cele 22 de state care au semnat pentru participarea la EPPO: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Italia, Malta, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania, Țările de Jos.

A fost un vot politic de calibrare a opțiunilor, iar Luminița Odobescu, ambasadoarea României, a votat pentru procurorul Jean-Francois Bohnert, conform mandatului primit din partea Guvernului de la București. Un vot așteptat, dată fiind strădania coaliției PSD – ALDE de a o înlătura pe Kovesi de la conducerea DNA cu mai puțin un an înainte de expirarea mandatului.

Când devine operațional EPPO

Parchetul European va fi o instituție independentă și descentralizată a Uniunii Europene, care va avea competența de a cerceta, urmări penal și trimite în judecată persoanele învinuite de săvârșirea unor infracțiuni care aduc prejudicii bugetului UE, cum ar fi actele de fraudă sau de corupție ori cazurile transfrontaliere de fraudă în materie de TVA de peste 10 milioane de euro.

Instituția va funcționa ca un birou unic pentru toate statele membre participante și va combina eforturile naționale și europene de asigurare a respectării legii într-o abordare unificată, eficientă și continuă.

Parchetul UE va lucra în strânsă colaborare cu autoritățile naționale de aplicare a legii. De asemenea, va colabora îndeaproape cu alte organisme precum Eurojust și Europol.

Statele membre pierd cel puțin 50 de miliarde euro în venituri din TVA în fiecare an din cauza fraudei transnaționale. De asemenea, acestea au raportat că aproximativ 638 de milioane euro din fondurile structurale ale UE au fost utilizate abuziv în 2015.

Parchetul UE ar trebui să își preia atribuțiile până la finalul anului 2020, dat fiind faptul că se preconizează că etapa de instituire va dura doi până la trei ani.

Comisia a început deja să lucreze la o serie de pași în direcția creării Parchetului, și anume:

  • numirea unui director administrativ interimar
  • selectarea procurorului-șef european
  • selectarea procurorilor europeni
  • întocmirea bugetului

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »