Liderii statelor UE se opun fuziunii funcțiilor președinției Comisiei Europene și a celei a Consiliului European

De Victor Bratu | 24.2.2018 .

Liderii statelor membre ale Uniunii Europene au respins propunerea ca preşedintele Comisiei Europene să fie în mod automat în fruntea listei candidaților selecţionaţi de către partidele politice europene pentru alegerile europarlamentare.

Totodată șefii statelor și guvernelor reuniți, vineri, într-o întâlnire informală s-au opus şi ideii ca funcția de președinte al CE să fuzioneze cu cea de preşedinte al Consiliului European, potrivit Reuters.

Ambele iniţiative fac parte din lupta pentru mai mult control politic, care are loc între două dintre  instituţiile UE, Comisia Europeană – executivul european şi Parlamentul European, pe de o parte şi, pe de altă parte, conducerile statelor membre, reunite în Consiliul European, care nu doresc să cedeze din actualele atribuţii, potrivit sursei citate.

Preşedintele actual al Consiliului European, Donald Tusk, a declarat la finalul summitului informal de la Bruxelles că, la nominalizarea viitorului şef al executivului comunitar, în 2019, liderii statelor membre va trebui să ţină cont de rezultatele alegerilor europarlamentare, aşa cum prevede Tratatul UE.

Totuşiei nu sunt de acord cu această alegere să fie în mod automat limitată la o „listă scurtă” de candidați, stabilită de partidele politice din Parlamentul European.

„A existat un acord conform căruia Consiliul European nu poate garanta în avans că va propune unul dintre candidaţii „capi de listă” pentru preşedinția Comisiei Europene. Acesta nu este un mecanism automat”, a spus Donald Tusk.

Totodată, „(preşedintele Comisiei Europene) Jean-Claude (Juncker) a prezentat şi ideea ca cele două funcţii ale noastre să fuzioneze, dar nu a existat apetitul necesar pentru a merge mai departe cu această propunere. În primul rând pentru că ea ar reduce substanţial rolul statelor membre în UE”, a explicat Donald Tusk.

Metoda „capilor de listă”, cunoscută de germani ca „Spitzenkandidat”, a fost aplicată, împotriva dorinței liderilor statelor UE, la desemnarea lui Jean Claude Juncker în 2014.

Parlamentul European a aprobat recent o rezoluție potrivit căreia este neesară confirmarea sa pentru orice președinte al CE care nu este „Spitzenkandidat”, chiar dacă această decizie ar fi una luată în noua legislatură, după vorul din mai 2019.

Donald Tusk a respins însă ideea spunând că legile UE privind șefia CE prevăd o „dublă legitimare”, din partea parlamentului și a liderilor țărilor membre – și unul și ceilalți fiind aleși democratic. Limitarea opțiuniulor liderilor de către parlament ar diminua democrația.

(Citiți și: ”Fondurile Europene: Noile condiții de accesare dezbină liderii statelor UE ”)

Consiliul European este format din liderii statelor UE și „definește orientarea și prioritățile politice generale ale UE. Nu este una dintre instituțiile cu rol legislativ ale UE; prin urmare nu negociază și nu adoptă legislația UE”, potrivit propriei prezentări.

În schimb, Consiliul European „stabilește agenda politică a UE, în mod tradițional prin intermediul „concluziilor” adoptate în cadrul reuniunilor sale, care identifică subiectele de interes și măsurile care urmează să fie luate”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »