Liviu Dragnea – 3,5 ani cu executare, în dosarul care a dat peste cap România

De Iulian Soare | 27.5.2019 .

Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost condamnat luni la 3 ani și jumătate cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) Teleorman. 

De asemenea, el nu va avea dreptul să voteze sau fie votat pe intervalul executării pedepsei plus trei ani.

Sentința e definitivă și irevocabilă, a fost dată în completul de 5 judecători ai Înaltei Curți, iar din cei 5, doar unul a votat împotriva condamnării, fiind de părere că trebuie rejudecat dosarul.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”: a apărut numărul 98 al CRONICILOR Curs de Guvernare. Sumarul”)

La prima instanță, Dragnea a primit tot o pedeapsă la trei ani și șase luni cu executare.

Situația celorlalți inculpați:

  • Floarea Alesu, a rămas cu condamnarea din prima instanţă, de 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare. Cu ea a fost complice Liviu Dragnea, condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu.
  • Marica Valentina – achitare pentru abuz în serviciu
  • Şefu Olguţa – condamnată cu suspendare
  • Constantin Balaban – un an cu suspendare pentru fals intelectual
  • Adriana Botorogeanu – 2 ani cu suspendare
  • Miloş Rodica – 3 ani cu suspendare
  • Marineci Gabriel – 3 ani cu suspendare
  • Bombonica Prodan – achitată pentru abuz în serviciu
  • Nicuşor Gheorghe – 3 ani cu suspendare
  • Condamnarea vine a doua zi după alegerile europarlamentare, la care PSD a înregistrat o înfrângere istorică, iar ALDE a ratat pragul minim, de 5% din voturi.
  • După doi ani și jumătate în care a condus autoritar coaliția de guvernare și a impus reformarea justiției astfel încât să fie personal avantajat de fiecare modificare, Liviu Dragnea intră în închisoare, lăsând în urmă o formațiune confuză și o alianță în destrămare.
  • Obiectul dosarului
  • Liviu Dragnea ar fi convins-o pe Floarea Alesu, fostă directoare a Direcției Județene de Protecția Copilului Teleorman, să mențină în funcție două angajate care nu au fost nici măcar o zi preznete în această instituție.
  • Ele au încasat salarii de bugetari, dar au lucrat la organizația PSD Teleorman, ca secretare ale liderului organizației, Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman.
  • Cronologia dosarului – mitinguri “pentru apărarea statului de drept” organizate înainte pronunțării sentințelor și decizii CCR ce au prelungit procesul
  • 2012 – DNA primește primele informații ce vor duce la deschiderea acestui dosar. O sursă o acuză pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, că ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie.
  • decembrie 2013 – procurorii se sesizează din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, le menține ilegal în posturi pe două angajate – Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica – care lucrează, în realitate, la organizația PSD Teleorman.
  • 14 februarie – Ionel Marineci, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – au recunoscut în totalitate faptele de care sunt acuzați și cer să fie judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepselor.
  • 6 aprilie 2016 – Liviu Dragnea este pus sub urmărire penală, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals în acte. Procurorii DNA spun că el este cel care a convins conducerea DGASPC Teleorman să le mențină în funcție pe cele două angajate. El le angajase la organizația locală a PSD, al cărei președinte era, și, în același timp, în calitate de președinte al Consiliului Județean, coordona activitatea DGSAPC.
  • 6 iulie 2016 – Dosarul este trimis în instanță. Liviu Dragnea pledează nevinovat.
  • 6 iunie 2017 – CCR impune, pe o excepție ridicată de Bombonica Prodana în acest dosar, stabilirea unui prag valoric în cazul abuzului de serviciu. Valoarea de la care această faptă urmează să fie infracțiune va fi stabilită de Parlament, spune CCR într-o decizie care, culmea, respinde în unanimitate, ca inadmisibilă, sesizarea Bombonicăi Prodana.
  • 14 februarie 2017 – Trei dintre inculpați au recunoscut faptele de care sunt acuzați și solicită procedura simplificată (care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepsei).
  • 5 septembrie 2017 – Instanța decide reluarea procesului, deoarece judecătoarea Ana-Maria Dascălu se pensionează, iar CEDO a condamnat România pentru sentințe pronunțate de complete a căror componență a fost modificată.
  • 3 octombrie 2017 – Procesul este reluat și apare prima surpriză – Ionel Marineci, unul anunță instanța că nu mai doreşte să fie judecat prin procedură simplificată. Întrebat de judecători dacă acest lucru înseamnă renunțarea la recunoașterea vinovăției, Marineci răspunde: “Nu neapărat.”
  • 21 martie 2018 – Liviu Dragnea dă prima declarație în dosar, după ce pe timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere.
  • 21 martie 2018 – Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, acuzată de abuz în serviciu, anunță instanța că a plătit partea de prejudiciu ce i-ar reveni dacă ar fi găsită vinovată (33.000 lei, dar nu știm cum a fost calculată suma) și cere încetarea procesului penal în ceea ce o privește.
  • 15 mai 2018 – Are loc ultimul termen al procesului. Procurorul DNA cere încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana și pedeapsa medie, de șapte ani și jumătate, pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. De asemenea, este solicitată și anularea suspendării pedepsei din Dosarul Referendumului.
  • 8 iunie 2018 – în Piaţa Victoriei din București are loc marele miting PSD – ALDE cu tema “apărarea democraţiei şi a statului de drept”.
  • 21 iunie 2018 – Liviu Dragnea este condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat suspendarea din Dosarul Referendum, în care a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Din contopirea celor două pedepse a rezultat condamnarea la 3 ani și 6 luni.
  • 8 octombrie 2018 – Este primul termen din apel. Se amână, pentru 5 noiembrie, după care vor urma însă alte tergiversări, deoarece intervine problema completurilor de cinci judecători, despre care CCR va spune ulterior că au fost nelegal constituite începând cu 1 februarie 2014. Dragnea nu obține decât câteva luni în plus.
  • 18 martie 2019 – Sunt reaudiați martorii, mai rămâne să fie ascultați trei inculpați, la termenul termenul din 15 aprilie, printre care și Liviu Dragnea. Liderul PSD nu a participat la această ședință întrucât se află internat într-un spital privat, din cauza unei duble hernii de disc. Judecătorii le cer avocaților să pregătească încheierile.
  • 22 martie 2019 – Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care președintele PSD a fost internat, sesizează CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, din cauza completurilor specializate. Avocații liderului social-democraților cer anularea sentinței de trei ani și șase luni pronunțate în prima instanță motivul invocat fiind exact specializarea completurilor. Înalta Curte a explicat Curții Constituționale că toți magistrații săi sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, așa încât nu există o astfel de problemă.
  • 12 aprilie 2019 – Cu trei zile înainte de ultimul termen în proces, la Craiova, Olguța Lia Vasilescu și Claudiu Manda, viitorii nași de cununie ai lui Liviu Dragnea, organizează un miting al PSD la care sunt aduși aproximativ 40.000 de persoane, conform social-democraților. În discursul ținut, Dragnea vorbește despre posibila lui condamnare: “Mulţi mi-aţi spus: Liviule, nu te lăsa! Mi-a mai zis cineva tot aici: Chiar dacă te arestează, să nu renunţi, că venim şi te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo pentru că asta e dorinţa de zi şi noapte a lui Iohannis, pentru că e îngrozit de noi”. În istoria recentă a României, o singură persoană s-a opus arestării după o decizie judecătorească – Miron Cozma, fost lider al minerilor, în 1999. Acesta s-a folosit de sindicatele minerilor și a declanșat ultima mineriadă – câteva sute de mineri au pornit spre București, Cozma fiind arestat pe traseu, după ciocniri violente între mineri și forțele de ordine.
  • 15 aprilie – ICCJ a acordat un termen în Dosarul angajărilor definitive pentru 20 mai, timp în care avocații vor pregăti apărările, iar CCR se va pronunța asupra chestiunii completurilor specializate.
  • 20 mai – Instanța rămâne în pronunțare și fixează pentru 27 mai data sentinței.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »