Liviu Dragnea – 3,5 ani cu executare, în dosarul care a dat peste cap România

De Iulian Soare | 27.5.2019 .

Liviu Dragnea, liderul PSD, a fost condamnat luni la 3 ani și jumătate cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcția de Asistență Socială și Protecție Socială (DGASPC) Teleorman. 

De asemenea, el nu va avea dreptul să voteze sau fie votat pe intervalul executării pedepsei plus trei ani.

Sentința e definitivă și irevocabilă, a fost dată în completul de 5 judecători ai Înaltei Curți, iar din cei 5, doar unul a votat împotriva condamnării, fiind de părere că trebuie rejudecat dosarul.

(Citiți și: ””Cum își petrece România ora ei astrală”: a apărut numărul 98 al CRONICILOR Curs de Guvernare. Sumarul”)

La prima instanță, Dragnea a primit tot o pedeapsă la trei ani și șase luni cu executare.

Situația celorlalți inculpați:

  • Floarea Alesu, a rămas cu condamnarea din prima instanţă, de 3 ani, 7 luni şi 20 de zile de închisoare cu executare. Cu ea a fost complice Liviu Dragnea, condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu.
  • Marica Valentina – achitare pentru abuz în serviciu
  • Şefu Olguţa – condamnată cu suspendare
  • Constantin Balaban – un an cu suspendare pentru fals intelectual
  • Adriana Botorogeanu – 2 ani cu suspendare
  • Miloş Rodica – 3 ani cu suspendare
  • Marineci Gabriel – 3 ani cu suspendare
  • Bombonica Prodan – achitată pentru abuz în serviciu
  • Nicuşor Gheorghe – 3 ani cu suspendare
  • Condamnarea vine a doua zi după alegerile europarlamentare, la care PSD a înregistrat o înfrângere istorică, iar ALDE a ratat pragul minim, de 5% din voturi.
  • După doi ani și jumătate în care a condus autoritar coaliția de guvernare și a impus reformarea justiției astfel încât să fie personal avantajat de fiecare modificare, Liviu Dragnea intră în închisoare, lăsând în urmă o formațiune confuză și o alianță în destrămare.
  • Obiectul dosarului
  • Liviu Dragnea ar fi convins-o pe Floarea Alesu, fostă directoare a Direcției Județene de Protecția Copilului Teleorman, să mențină în funcție două angajate care nu au fost nici măcar o zi preznete în această instituție.
  • Ele au încasat salarii de bugetari, dar au lucrat la organizația PSD Teleorman, ca secretare ale liderului organizației, Liviu Dragnea, pe atunci președinte al Consiliului Județean Teleorman.
  • Cronologia dosarului – mitinguri “pentru apărarea statului de drept” organizate înainte pronunțării sentințelor și decizii CCR ce au prelungit procesul
  • 2012 – DNA primește primele informații ce vor duce la deschiderea acestui dosar. O sursă o acuză pe Floarea Alesu, director executiv al DGASPC Teleorman, că ar fi cerut mita de la familiile care doreau urgentarea procedurilor de adoptie.
  • decembrie 2013 – procurorii se sesizează din oficiu cu privire la faptul ca Floarea Alesu, in schimbul unor foloase necuvenite, le menține ilegal în posturi pe două angajate – Adriana Botorogeanu si Anisa Niculina Stoica – care lucrează, în realitate, la organizația PSD Teleorman.
  • 14 februarie – Ionel Marineci, Adriana Botorogeanu, Gheorghe Nicuşor şi Anisa Stoica – au recunoscut în totalitate faptele de care sunt acuzați și cer să fie judecaţi prin procedura simplificată, care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepselor.
  • 6 aprilie 2016 – Liviu Dragnea este pus sub urmărire penală, fiind acuzat de instigare la abuz în serviciu și la fals în acte. Procurorii DNA spun că el este cel care a convins conducerea DGASPC Teleorman să le mențină în funcție pe cele două angajate. El le angajase la organizația locală a PSD, al cărei președinte era, și, în același timp, în calitate de președinte al Consiliului Județean, coordona activitatea DGSAPC.
  • 6 iulie 2016 – Dosarul este trimis în instanță. Liviu Dragnea pledează nevinovat.
  • 6 iunie 2017 – CCR impune, pe o excepție ridicată de Bombonica Prodana în acest dosar, stabilirea unui prag valoric în cazul abuzului de serviciu. Valoarea de la care această faptă urmează să fie infracțiune va fi stabilită de Parlament, spune CCR într-o decizie care, culmea, respinde în unanimitate, ca inadmisibilă, sesizarea Bombonicăi Prodana.
  • 14 februarie 2017 – Trei dintre inculpați au recunoscut faptele de care sunt acuzați și solicită procedura simplificată (care presupune recunoaşterea vinovăţiei şi diminuarea cu o treime a pedepsei).
  • 5 septembrie 2017 – Instanța decide reluarea procesului, deoarece judecătoarea Ana-Maria Dascălu se pensionează, iar CEDO a condamnat România pentru sentințe pronunțate de complete a căror componență a fost modificată.
  • 3 octombrie 2017 – Procesul este reluat și apare prima surpriză – Ionel Marineci, unul anunță instanța că nu mai doreşte să fie judecat prin procedură simplificată. Întrebat de judecători dacă acest lucru înseamnă renunțarea la recunoașterea vinovăției, Marineci răspunde: “Nu neapărat.”
  • 21 martie 2018 – Liviu Dragnea dă prima declarație în dosar, după ce pe timpul anchetei a invocat dreptul la tăcere.
  • 21 martie 2018 – Bombonica Prodana, fosta soție a lui Liviu Dragnea, acuzată de abuz în serviciu, anunță instanța că a plătit partea de prejudiciu ce i-ar reveni dacă ar fi găsită vinovată (33.000 lei, dar nu știm cum a fost calculată suma) și cere încetarea procesului penal în ceea ce o privește.
  • 15 mai 2018 – Are loc ultimul termen al procesului. Procurorul DNA cere încetarea procesului penal în cazul Bombonicăi Prodana și pedeapsa medie, de șapte ani și jumătate, pentru liderul PSD, Liviu Dragnea. De asemenea, este solicitată și anularea suspendării pedepsei din Dosarul Referendumului.
  • 8 iunie 2018 – în Piaţa Victoriei din București are loc marele miting PSD – ALDE cu tema “apărarea democraţiei şi a statului de drept”.
  • 21 iunie 2018 – Liviu Dragnea este condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare. De asemenea, Înalta Curte de Casație și Justiție a anulat suspendarea din Dosarul Referendum, în care a fost condamnat la doi ani cu suspendare. Din contopirea celor două pedepse a rezultat condamnarea la 3 ani și 6 luni.
  • 8 octombrie 2018 – Este primul termen din apel. Se amână, pentru 5 noiembrie, după care vor urma însă alte tergiversări, deoarece intervine problema completurilor de cinci judecători, despre care CCR va spune ulterior că au fost nelegal constituite începând cu 1 februarie 2014. Dragnea nu obține decât câteva luni în plus.
  • 18 martie 2019 – Sunt reaudiați martorii, mai rămâne să fie ascultați trei inculpați, la termenul termenul din 15 aprilie, printre care și Liviu Dragnea. Liderul PSD nu a participat la această ședință întrucât se află internat într-un spital privat, din cauza unei duble hernii de disc. Judecătorii le cer avocaților să pregătească încheierile.
  • 22 martie 2019 – Florin Iordache, căruia Liviu Dragnea i-a delegat atribuțiile pe perioada în care președintele PSD a fost internat, sesizează CCR în legătură cu un posibil conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Curtea Supremă, din cauza completurilor specializate. Avocații liderului social-democraților cer anularea sentinței de trei ani și șase luni pronunțate în prima instanță motivul invocat fiind exact specializarea completurilor. Înalta Curte a explicat Curții Constituționale că toți magistrații săi sunt specializați pe judecarea faptelor de corupție, așa încât nu există o astfel de problemă.
  • 12 aprilie 2019 – Cu trei zile înainte de ultimul termen în proces, la Craiova, Olguța Lia Vasilescu și Claudiu Manda, viitorii nași de cununie ai lui Liviu Dragnea, organizează un miting al PSD la care sunt aduși aproximativ 40.000 de persoane, conform social-democraților. În discursul ținut, Dragnea vorbește despre posibila lui condamnare: “Mulţi mi-aţi spus: Liviule, nu te lăsa! Mi-a mai zis cineva tot aici: Chiar dacă te arestează, să nu renunţi, că venim şi te scoatem de acolo. Sper să nu ajungem acolo pentru că asta e dorinţa de zi şi noapte a lui Iohannis, pentru că e îngrozit de noi”. În istoria recentă a României, o singură persoană s-a opus arestării după o decizie judecătorească – Miron Cozma, fost lider al minerilor, în 1999. Acesta s-a folosit de sindicatele minerilor și a declanșat ultima mineriadă – câteva sute de mineri au pornit spre București, Cozma fiind arestat pe traseu, după ciocniri violente între mineri și forțele de ordine.
  • 15 aprilie – ICCJ a acordat un termen în Dosarul angajărilor definitive pentru 20 mai, timp în care avocații vor pregăti apărările, iar CCR se va pronunța asupra chestiunii completurilor specializate.
  • 20 mai – Instanța rămâne în pronunțare și fixează pentru 27 mai data sentinței.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Renew Europe: Pro România nu este membru al grupului politic din Parlamentului European

Renew Europe, noul grup politic ce va activa în Parlamentul European construit pe structura ALDE, la care s-au alăturat europarlamentari francezi aleși pe lista Renaissance […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Raportul FMI – Concluziile arată că România a devenit un nou și atipic model de creștere: prin dezechilibre. Care vor intra, curând, la plată

Dezechilibrele macroeconomice ale României au crescut în ultimul an, iar politicile economice şi fiscale trebuie să se schimbe, astfel încât veniturile populației și perspectivele adoptării […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Dosarul Dragnea vs. România: Agentul guvernamental al României, pledoarie împotriva României

Agentul guvernamental al României a cerut instanței CEDO să ia în considerare un precedent ce l-ar ajuta pe Liviu Dragnea să scape de condamnarea definitivă […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Fitch Ratings: Diagnoza pentru România 2019

Fitch Ratings a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung în valută şi monedă locală ale României la “BBB minus”, cu perspectiva stabilă, dar a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Haosul de la APIA a intrat la decont: România trebuie să ramburseze 80 milioane euro, bani cheltuiți incorect din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală – decizie CJUE

România a pierdut la Curtea de Justiție a UE un proces cu Comisia Europeană din cauză că a contestat prea târziu la instanța europeană o […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »

“Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR” is locked Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR

Senatorul USR Adrian Wiener și deputatul USR Tudor Pop au depus săptămâna aceasta la Parlament un proiect de lege în baza căruia autoritățile locale ar […] ... 
Citeste mai departe »

Abuzul momentului e de fapt un șantaj: Poștașii vor lucra gratis pentru PSD în schimbul plății unor drepturi și al ”nepolitizării” Poștei, recunoaște Matei Brătianu

Comitetul Executiv al Sindicatului Liber din Poșta Română a decis încheierea unui protocol cu PSD, document prin care factorii poștali se obligă să colecteze informații […] ... 
Citeste mai departe »

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »