Lupta pe grupurile din PE și pe banii aferenți / Nigel Farage, Marine Le Pen și disputa pentru conducerea unui grup antisistem

De Anne-Marie Blajan | 18.6.2014 .

Prima sesiune plenară a Parlamentului European în noua componenţă va avea loc în 1 iulie, iar până atunci se duc negocieri intense pentru împărţirea funcţiilor de conducere ale legislativului, ale comisiilor parlamentare, pentru puterea în grupurile politice existente şi evidente.

Alte negocieri, la fel de aprinse, dar şi mai imprevizibile sunt cele pentru formarea unor noi grupuri politice. În urma alegerilor, în PE au ajuns 41 de eurodeputaţi neafiliaţi şi 60 ai unor noi partide, majoritatea aparţinând unor forţe politice anti-establishment, populiste, şi extremiste, ostile integrării europene.

Bătălia se duce pentru atragerea lor în formarea unui grup politic. Iar asta înseamnă o voce în PE, dar şi foarte mulţi bani.

Printre cei care se confruntă şi fac exerciţii de seducţie politică sunt Nigel Farage, liderul UKip, partidul eurosceptic britanic, care a avut un grup politic în legislatura anterioară, şi Marine Le Pen. Lupta este încă indecisă, dar toate indiciile sunt că politicianul francez este pe cale să câştige.

Un grup politic trebuie să aibă minimum 25 de membri, din 7 ţări şi primeşte milioane de euro anual

Pentru a se putea constitui, un grup politic trebuie să aibă cel puțin 25 de eurodeputați, provenind din cel puțin un sfert dintre statele membre, în momentul de față șapte.

Fiecare grup se ocupă de propria organizare internă, numeşte un președinte sau mai mulți și un birou.

Grupului i se oferă un secretariat, îşi poate crea propria birocraţie. Altfel, ca neafiliaţi, eurodeputaţii beneficiază de asistenţa Parlamentului European.

Grupurile politice joacă în rol important în fixarea ordinii de zi a Parlamentului, în alegerea președintelui acestuia, a vicepreședinților, a președinților comisiilor și a raportorilor și în alocarea timpului de vorbire în dezbateri.

Ca membri ai unui grup politic, eurodeputaţii câştigă sprijin şi vizibilitate, dacă ştiu să îşi gestioneze inteligent cariera politică în PE.

Milioane de euro anual pentru un grup politic

Marine Le Pen şi Geert Wilders (foto) au anunţat o cooperare politică încă înainte de alegerile europene. Think-tank-ul britanic Open Europe a făcut un calcul câţi bani ar reveni unui grup politic de extremă dreapta format din membri acestei alianţe, alături de alţi eurodeputaţi.

Alianţa lor pan-europeană şi o fundaţie asociată ei primesc deja, potrivit experţilor britanici, finanţare de la Parlamentul European, dar suma ar putea creşte de zece ori dacă cei doi reuşesc să îşi facă un grup politic. În 2012, partidul a primit 357.089 de euro, iar fundaţia sa – 234.133 de euro.

Estimarea Open Europe, făcută pentru situaţia în care Alianţa Europeană pentru Libertate ar reuşi să adune 38 de membri şi să devină grup politic în PE şi pe baza finanţării primite în mandatul precedent de grupurile politice, arată că anual, extremiştii ar putea obţine aproape 4,5 milioane de euro. Bani care se adaugă veniturilor individuale ale parlamentarilor europeni.

  • Fonduri alocate grupului politic – 2.974.718,38 de euro
  • Fonduri alocate alianţei pan-europene, ca partid politic – 895.830,73 de euro
  • Fonduri alocate unei fundaţii politice sau think-tank – 572.210,71 de euro
  • Suma totală: 4.442.759,83 de euro annual sau 22 de milioane în următorii cinci ani

Regulile Parlamentului European privind finanţarea unui grup sau a unui partid nu interzic ca banii să le fie destinaţi şi extremiştilor. Finanţarea poate acoperi 85% din cheltuielile eligibile al partidului pan-european, restul fiind acoperit din resurse proprii, cotizaţii şi donaţii.

Frontul Naţional mai are nevoie de parlamentari din două ţări membre

Marine Le Pen i-a prezentat pe partenerii săi din PE: Partidul Libertăţii din Olanda, condus de Geert Wilders, Partidul Libertăţii din Austria, Lega Nord din Italia şi Vlaams Belang, partidul naţionalist din Flandra.

Atragerea membrilor altor două partide politice, din două ţări, cât mai are nevoie Marine Le Pen pentru a putea forma un grup politic pare însă dificilă. În ultima săptămână au apărut mai multe informaţii pe reţelele de socializare, însă niciunul dintre reprezentanţii formaţiunilor care deja şi-au anunţat asocierea nu le-au confirmat.

Misiunea a devenit mai dificilă după ce Jean-Marie Le Pen, tatăl actualului lider al partidului şi preşedinte onorific, a făcut săptămâna trecută nişte remarce antisemite la adresa unui artist francez. Marine Le Pen a încercat, din 2011 când a preluat conducerea partidului, să se distanţeze de linia antisemită a tatălui ei şi să abibă un discurs antiimigraţie.

Ea a catalogat această ieşire a preşedintelui onorific drept o „gafă politică”, iar alte voci din partid au recunoscut că asta îngreunează negocierile de la nivel european.

Iar consecinţele nu au întârziat să apară: danezii antisistem de la Partidul Poporului Danez s-au distanţa cu rapiditate de Marine Le Pen, la fel ca şi reprezentanţii Democraţilor Suedezi, care au fost alianţi naturali ai Frontului Naţional.

Euroscepticii şi extremiştii din Europa de Est, curtaţi

Partenerii de care are nevoie Frontul Naţional să formeze grupul politic ar putea fi găsiţi în Europa de Est. Liderul partidului eurosceptic polonez, Kongres Nowej Prawicy – KNP, a spus că este în discuţii cu toate partidele neafiliate din Parlamentul European. Cel mai probabil, se vor alătura lui Marine Le Pen.

Iar lituanienii din partidul Ordine şi Justiţie nu au precizat încă dacă se vor alătura Frontului Naţional, însă există informaţii că părăsesc grupul lui Nigel Farage unde au fost în legislatura precedentă.

Marine Le Pen a arătat clar că nu vrea să se alieze cu extremiştii de la Zorii Aurii, din Grecia, care au 3 mandate în PE, şi nici cu Jobbik, deţinător şi el a 3 mandate.

Nigel Farage la concurenţă cu conservatorii britanici

Grupul politic format în jurul Ukip, Europa Libertăţii şi Democraţiei (EFD), are dificultăţi în a se cponstitui în această legislatură. Mulţi dintre membrii săi au dezertat în favoarea altor grupuri politice: cel de extremă dreapta care se formează în jurul Frontului naţional şi cel al conservatorilor britanici.

Membrii partidului Lega Nord, care au fost în EFD în ultimii cinci ani, au trecut de partea lui Marine Le Pen.

Lituanienii de la Ordine şi Justiţie s-ar îndrepta tot spre Frontul Naţional, deşi presa internaţională susţine că i-ar fi trimis o scrisoare lui Nigel Farage în care îl asigură de susţinerea lor. Luni, un alt deputat olandez, tot membru în EFD, a anunţat că va adera la grupul conservatorilor britanici.

Chiar dacă Ukip are 24 de mandate, britanicii au nevoie de membri din alte şase state pentru a constitui grupul politic.

Anunţul liderului Ukip că va părăsi Parlamentul European dacă obţine anul viitor, în alegerile naţionale, un loc în legislativul de la Londra, pare să descurajeze partenerii politici. EFD ar fi astfel fragilizat, consideră ei.

Eurodeputaţii Partidului Poporului Danez şi Partidul Finalndezilor au trecut deja de partea conservatorilor britanici, ECR. Cu aceştia au făcut o alianţă şi euroscepticii germani de la Alternativa pentru Germania (AfD), curtaţi de Ukip, dar care au preferat conservatorii lui David Cameron.

Pe de altă parte, Mişcarea 5 stele a comediantului italian Beppe Grillo se alătură lui Nigel Farage, membrii partidului votând afilierea la EFD în Parlamentul European. Grupul primeşte astfel 17 membri.

Lucrurile ar fi fost mai simple dacă EFD şi, mai degrabă Nigel Farage, nu ar fi respins cu tărie o colaborare cu extremiştii adunaţi în jurul Frontului Naţional. Atât politicienii francezi, dar şi Geert Wilders, au spus că şi-ar fi dorit să îşi unească forţele cu Ukip. Britanicii însă au răspuns că nu se vor alia cu membrii extremei drepte.

Ce şanse au să reziste grupurile antisistem, când coeziunea internă este foarte redusă

Chiar dacă aceste grupuri reuşesc să se constituie – termenul limită este 24 iunie – formaţiunile membre au mai multe puncte de dezacord decât de viziune comună. Este opinia experţilor europeni care au analizat fenomenul şi care au tras concluzii şi din lecţiile trecutului.

Nu este pentru prima oară când se constituie un grup politic extremist. Ultimul dintre ele, constituit în 2007, s-a desfiinţat după doar 9 luni.

Identitate, Tradiţie, Suveranitate – cum se numea acesta – s-a dizolvat atunci când eurodeputaţii partidului România Mare s-au retras în urma declaraţiilor Alessandrei Mussolini că românii sunt intrinsec infractori. Odată cu retragerea eurodeputaţilor PRM, s-a pierdut numărul de membri necesari şi de ţări componente obligatoriu.

Un studiu VoteWatch Europe arată nivelul scăzut de coeziune în cazul EFD. Membrii săi au votat diferit de politica grupului. Este dovada că, în afară de retorica anti-UE – în cazul lor – nimic nu îi uneşte.

Marley Morris, expert la Counterpoint, un think-tank britanic, enumera într-un interviu pentru Euractiv.com care sunt temele de dezacord între aceşti europarlamentari.

  • Chestiunile economice – Frontul Naţional este protecţionist, în timp ce Partidul Libertăţii este mai liberal, în favoarea comerţului liber
  • Chetsiuni sociale, precum drepturile homosexualilor – Geert Wilder se declară un susţinător al drepturilor acestora, în timp ce austriecii de la FPO au o viziune tradiţionalistă asupra familiei şi se opun căsătoriilor persoanelor de acelaşi sex.

Totuşi, spune expertul britanic, dacă vor forma un grup, se vor concentra asupra aspectelor care îi unesc: UE şi imigraţia, în particular libera circulaţie în UE.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »