MarketWatch: 6 consecinţe ale unui nou război rece între Occident şi Rusia

De Anne-Marie Blajan | 20.3.2014 .

Perspectiva impunerii de noi sancţiuni împotriva Rusiei, pentru a-l pedepsi pe Vladimir Putin pentru invadarea Crimeei şi anexarea acestei ţări la Rusia, ar putea duce, susţin analiştii, la un nou război rece între occident şi Moscova. O situaţia care, paradoxal, nu va avea consecinţe nefaste asupra economiilor şi pieţelor internaţionale, susţine o analiză realizată de MarketWatch.

De fapt, susţine analistul Matthew Lynn, războiul rece, în perioada 1946-1989, a coincis cu o perioadă de expansiune economică.

Un nou război rece ar schimba însă profund modul în care funcţionează economia mondială şi ar avea consecinţe economice imediate: ar fi o lovitură pentru economia europeană şi ar duce la o creştere a bugetelor de apărare.

1. Situaţia economică a Europei se înrăutăţeşte

Rusia nu este o economie de succes, argumentează analistul, se bazează prea mult pe resursele naturale. Însă este a opta economie mondială şi este vecină cu Europa. Valoarea schimburilor comerciale dintre UE si Rusia a crescut de la 90 de miliarde de dolari în urmă cu 10 ani la 335 de miliarde acum.

Exporturile spre Rusia au ajutat companiile europene într-o vreme în care pieţele lor interne aveau probleme. Ele reprezintă 0,6% din PIB-ul Europei, un procent mic, dar nu nesemnificativ. Dacă sunt impuse sancţiuni şi bariere comerciale, şi Europa va avea de suferit.

2. Preţurile la energie vor creşte

Europa depinde de gazul rusesc, în condiţiile în care 40% din importul de gaz din germania provine din Rusia, iar Austria importă 50% din gazul necesar ei, tot din Rusia. Iar dacă vor fi impuse sancţiuni, ele vor fi total lipsite de efecte dacă nu vor viza exporturile de gaz, pentru că Rusia nu prea exportă altceva.

Analistul marketwatch anticipează că şi restul lumii va importa tot mai puţin gaz rusesc. Aşa că oferta se va reduce şi, în consecinţă, preţurile vor creşte.

3. Economia Rusiei este în declin

Vladimir Putin nu a făcut nimic pentru economia Rusiei, ci s-a bazat pe resursele naturale controlate de apropiaţii lui pentru a ţine ţara pe linia de plutire. Iar pentru acest an creşterea economică este estimată la doar 1,5%, o creştere mică pentru o piaţă emergentă. Sancţiunile şi restricţionarea accesului la vize nu vor face decât să înrăutăţească lucrurile şi să îndepărteze investitorii.

4. Cheltuielile de apărare vor creşte

De la sfârşitul războiului rece, statele occidentale au redus treptat cheltuielile de apărare. Marea Britanie, spre exemplu, cheltuia 4% din PIB înainte de căderea Zidului Berlinului, iar acum alocă sub 3%. Chiar dacă punctul procentual nu pare o mare reducere, el reprezintă o sumă considerabilă de bani.

Acum,  agresiunea teritorială a Rusiei este inevitabil un motiv suficient pentru creşterea, din nou, a bugetelor de apărare. Va fi o consecinţă în favoarea industriei de apărare – în timpul războiului rece cursa înarmărilor a dus şi la un progres tehnologic, altfel greu de anticipat. Problema este că momentul nu este propice, economiile occidentale sunt în convalescenţă după criza economică, iar guvernele nu îşi permit să aloce mai mulţi bani apărării.

5. Tipărirea de bani, injectarea de fonduri în economie – Quantitative Easing

De la începutul crizei in Crimeea, s-a remarcat o scădere a deţinerilor mondiale de bonduri de trezorerie americane – nu sa găsit o explicaţie exactă, dar există speculaţii că ruşii încearcă să îşi plaseze banii undeva unde nu riscă să fie „îngheţaţi”. Într-o lume în conflict, banii nu mai circulă cu atâta uşurinţă, argumentează analistul MarketWatch, însă fără infuziile de capital străini, guvernele unor ţări precum SUA, Marea Britanie sau Japonia vor avea o problemă de finanţare. Aşa că soluţia va fi ca băncile centrale să tipărească bani. Cu toate efectele cunoscute.

6. Economiile strategice vor primi ajutor

Ţările aflate în puncte strategice ale lumii pot primi ajutorul celorlalţi. Grecia, de exemplu, a fost văzută de Rusia ca un aliat apropiat, mai ales pentru accesul său la Marea Mediterană. Dacă rivalităţile geopolitice se reaprind, Occidentul nu va permite ca economia Greciei să intre în colaps. Orice naţiune situată strategic va fi salvată de ceilalţi.

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »