Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

De Adrian N Ionescu | 6.6.2019 .

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2019 de 5,0% pe seria brută și 5,1% pe seria ajustată sezonier. Rezultatul este mai bun decât se aştepta dar cu o jumătate de procent sub valoarea prognozată oficial pe tot anul 2019.

Astfel, greu de transpus în practică, vom avea nevoie să accelerăm spre 5,7% ca medie a creşterii economice pe următoarele trei trimestre care au mai rămas până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine valoarea de 5,5% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, cei 5,5% pe care s-a făcut Bugetul. 

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 202,84 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate (primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 253,63 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2019, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (gen 2,76% deficit bugetar), este de 1.031 miliarde lei.

Recul major al industriei în PIB

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul major al industriei, de la 1 punct procentual la doar 0,2 pp. Adică din poziţia de locomotivă din aceeaşi perioadă a anului trecut, la egalitate cu tranzacţiile imobiliare şi sub influenţa dată de spectacole, reparații uz casnic şi alte servicii (0,3pp).

Deşi a păstrat aceeaşi pondere de 20% în formarea PIB, comerţul ( împreună cu activităţile din transport, reparații auto, hoteluri etc.) a avansat semnificativ ca influenţă în creşterea PIB, de la 0,8 pp la 1,3pp. El a fost secondat, la mare distanţă, de segmentul de activități profesionale şi servicii suport (0,6 pp), aflat la egalitate cu zona de IT (cu rezultate mult mai bune decât în primul sfert din 2018).

Ce s-a pierdut la industrie s-a dus la Administrația Publică

De remarcat că aproape întreaga pondere în formarea PIB pierdută de industrie ( în scădere de la 23% la 20,9%) a fost preluată de administraţia publică ( în creştere de la 14,7% la 16,6%), urmare a creşterilor salariale importante din sănătate şi învăţământ. Or, metodologia de calcul a PIB similează o majorare a veniturilor din sectorul bugetar cu o majorare de valoare adăugată brută.

Consum în creştere, investiţii în scădere

Majorarea semnificativă a efectului dat de consumul total (de la 3,8 pp la 5 pp) a explicat întreg avansul PIB, cu 90% din această influenţă pe creştere pe seama consumului populaţiei (de la 3,4 pp la 4,3 pp).

De reţinut, însă, ponderea consumului gopsodăriilor populaţiei în PIB s-a păstrat neschimbată (64,1%), în timp ce partea care revine admnistraţiei publice a urcat de la 9,5% la 12,5%.

Totodată, exportul net s-a deteriorat puternic faţă de anul trecut, de la un minus de 0,6 puncte procentuale la unul de -3,3 pp influenţă pe creşterea PIB. Corelat cu rezultatul din industrie, avem un semnal grav de incapacitate a acoperirii din surse interne a cererii, inflamată prin majorarea nesustenabilă a veniturilor.

De remarcat bizara contribuţie a stocurilor, de aproape jumătate din creşterea economică faţă de zero în aceeaşi perioadă a anului trecut. Precum şi evoluţia divergentă a influenţelor pe partea de export ( scădere pronunţată, de la 4,2 pp la doar 1,9 pp) comparativ cu partea de import ( în creştere de la 4,8 pp la 5,2 pp).

În fine, cu o pondere în scădere ( de la 17,3% la 15,9%) a formării brută de capital fix (adică investiții) pe partea de utilizare a PIB), perspectivele de aducere a producţiei şi productivităţii muncii (cu un ritm mediu de creştere de numai 1,1% pe primele trei luni ale anului) mai aproape de capacitatea de absorbţie a pieţei interne nu arată deloc bine şi reclamă investiţii consistente, în special în sectorul public.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Ministrul Natalia-Elena Intotero: Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc peste graniță. Explicații

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero (foto), a declarat, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români se află în afara […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Evoluţia PIB/locuitor în euro – creşterea procentuală care nu reduce decalajele nominale. Nu ne apropiem nici măcar de cehi sau polonezi

De la intrarea în UE, PIB/locuitor al României în preţurile curente a urcat de la 6.100 euro la 10.400 euro, potrivit datelor comunicate de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

G20 – Compromisuri fragile: Protecționismul nu a mai fost incriminat / SUA și China reiau negocierile / OMC – ținută în viață cu bune intenții

Summit-ul șefilor celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii (G20) s-a încheiat, duminică, la Osaka, cu un armistițiu fragil, care promite dar nu rezolvă. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – țara UE cu cel mai mare risc de a muri într-un accident rutier, Bulgaria scade accelerat numărul victimelor de când și-a făcut autostrăzi

România a înregistrat și anul trecut cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE, cu 96 de decese la un milion de locuitori în […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »