Mda..: Creșterea economică de 5%, integral pe consum. Industria nu mai e locomotiva – contribuţia ei la PIB e la jumătate faţă de cea contabilizată de sectorul bugetar

De Adrian N Ionescu | 6.6.2019 .

Institutul Național de Statistică a confirmat estimarea-semnal de la mijlocul lunii trecute și a anunțat o creștere a Produsului Intern Brut pe primul trimestru din 2019 de 5,0% pe seria brută și 5,1% pe seria ajustată sezonier. Rezultatul este mai bun decât se aştepta dar cu o jumătate de procent sub valoarea prognozată oficial pe tot anul 2019.

Astfel, greu de transpus în practică, vom avea nevoie să accelerăm spre 5,7% ca medie a creşterii economice pe următoarele trei trimestre care au mai rămas până la finalul anului curent pentru a mai putea obţine valoarea de 5,5% estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, cei 5,5% pe care s-a făcut Bugetul. 

Nominal, valoarea PIB trimestrial a fost de 202,84 miliarde lei. Ajustat, însă, după sezonalitate (primul trimestru are o pondere de circa o cincime în rezultatul anual), valoarea ajustată sezonier a fost de 253,63 miliarde lei. Reamintim că nivelul PIB avut în vedere pentru 2019, de care depind şi alţi indicatori macroeconomici importanţi (gen 2,76% deficit bugetar), este de 1.031 miliarde lei.

Recul major al industriei în PIB

Din perspectiva contribuției categoriilor de resurse la creșterea economică, se poate remarca reculul major al industriei, de la 1 punct procentual la doar 0,2 pp. Adică din poziţia de locomotivă din aceeaşi perioadă a anului trecut, la egalitate cu tranzacţiile imobiliare şi sub influenţa dată de spectacole, reparații uz casnic şi alte servicii (0,3pp).

Deşi a păstrat aceeaşi pondere de 20% în formarea PIB, comerţul ( împreună cu activităţile din transport, reparații auto, hoteluri etc.) a avansat semnificativ ca influenţă în creşterea PIB, de la 0,8 pp la 1,3pp. El a fost secondat, la mare distanţă, de segmentul de activități profesionale şi servicii suport (0,6 pp), aflat la egalitate cu zona de IT (cu rezultate mult mai bune decât în primul sfert din 2018).

Ce s-a pierdut la industrie s-a dus la Administrația Publică

De remarcat că aproape întreaga pondere în formarea PIB pierdută de industrie ( în scădere de la 23% la 20,9%) a fost preluată de administraţia publică ( în creştere de la 14,7% la 16,6%), urmare a creşterilor salariale importante din sănătate şi învăţământ. Or, metodologia de calcul a PIB similează o majorare a veniturilor din sectorul bugetar cu o majorare de valoare adăugată brută.

Consum în creştere, investiţii în scădere

Majorarea semnificativă a efectului dat de consumul total (de la 3,8 pp la 5 pp) a explicat întreg avansul PIB, cu 90% din această influenţă pe creştere pe seama consumului populaţiei (de la 3,4 pp la 4,3 pp).

De reţinut, însă, ponderea consumului gopsodăriilor populaţiei în PIB s-a păstrat neschimbată (64,1%), în timp ce partea care revine admnistraţiei publice a urcat de la 9,5% la 12,5%.

Totodată, exportul net s-a deteriorat puternic faţă de anul trecut, de la un minus de 0,6 puncte procentuale la unul de -3,3 pp influenţă pe creşterea PIB. Corelat cu rezultatul din industrie, avem un semnal grav de incapacitate a acoperirii din surse interne a cererii, inflamată prin majorarea nesustenabilă a veniturilor.

De remarcat bizara contribuţie a stocurilor, de aproape jumătate din creşterea economică faţă de zero în aceeaşi perioadă a anului trecut. Precum şi evoluţia divergentă a influenţelor pe partea de export ( scădere pronunţată, de la 4,2 pp la doar 1,9 pp) comparativ cu partea de import ( în creştere de la 4,8 pp la 5,2 pp).

În fine, cu o pondere în scădere ( de la 17,3% la 15,9%) a formării brută de capital fix (adică investiții) pe partea de utilizare a PIB), perspectivele de aducere a producţiei şi productivităţii muncii (cu un ritm mediu de creştere de numai 1,1% pe primele trei luni ale anului) mai aproape de capacitatea de absorbţie a pieţei interne nu arată deloc bine şi reclamă investiţii consistente, în special în sectorul public.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »