Mecanismul european ”Bani doar pentru statul de drept”: inițiativă radicală a Comisiei pentru ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

De Adrian N Ionescu | 2.5.2018 .

Proiectul bugetului multianual 2021-2027 al Uniunii Europene este acompaniat de o inițiativă radicală a Comisiei privind ”întărirea legăturilor dintre fondurile UE și domnia legii”.

Tradus în limbaj comun, Comisia a formulat miercuri principiile unui mecanism cu ajutorul căruia să poată fi tăiată finanțarea europeană acelor state membre care nu respectă principiul ”domniei legii”.

Noul cadru ar urma să fie, evident, aplicat începând cu următorul exercițiu financiar.

Foarte important: Așa numitul ”Mecanism de Supraveghere Financiară” constituie o propunere separată de proiectul bugetului multianual- care necesită aprobarea unanimă a statelor membre pentru adoptare, deci NU are nevoie de unanimitate pentru a fi pus în funcțiune.

Aflat în Parlamentul European, acolo unde proiectul de buget a fost discutat înainte de prezentarea publică, președintele Jean Claude Juncker a dat asigurări în fața europarlamentarilor că propunerea este ”despre respectarea principiului domniei legii, care este o condiție indispensabilă pentru buna gestiune financiară” și care nu vizează vreun stat anume, ci va fi aplicată în întreaga Uniune.

E limpede însă că, odată adoptat, mecanismul va pune presiune în primul rând pe Ungaria și pe Polonia, state aspru criticate în ultima perioadă pentru derapajele interne, dar și pe România, care deja a intrat în colimator din cauza modificărilor la legile justiției..

Detaliile mecanismului

Noul mecanism propus ar permite UE să suspende, să reducă sau să restricționeze accesul la finanțare europeană de o manieră ”proporțională cu natura, gravitatea sau domeniile afectate de deficiențe ale domniei legii”.

O eventuală decizie în acest sens îndreptată împotriva unui stat membru ar urma să fie propusă de către Comisie și adoptată de către Consiliu prin așa numitul vot invers al majorității calificate. Adică, propunerea este adoptată dacă nu există o majoritate calificată împotrivă.

În Consiliu, majoritatea calificată este dată de votul a minim 55% dintre statele membre (16 din 27 de state), reprezentând cel puțin 65% din populația UE.

Această decizie poate fi invocată atunci când, din perspectiva principiului statului de drept, o deficiența generalizată pune în pericol:

  • buna funcționare a autorităților care implementează bugetul Uniunii
  • funcționarea corectă a investigației și a urmăririi penale a fraudelor sau a actelor de corupție legate de buget
  • controlul judiciar eficiente derulat de instanțe independente
  • prevenirea și sancționarea fraudelor, a corupției sau a altor încălcări ale legislației UE referitoare la buget
  • cooperarea eficientă și în timp util cu Oficiul European de Luptă Antifraudă și cu Biroul procurorului european

Noile reguli ar urma să fie aplicate în relație cu:

  • toate fondurile europene în gestiune comună
  • fonduri în administrare directă și indirectă, în cazul în care beneficiarul financiar este o entitate guvernamentală (națională, autoritate regională, locală, organism public sau organizație privată căreia i sa încredințat o misiune de serviciu public)

(Descărcați AICI fișa sumară a propunerii)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »