Merkel la Chișinău, vizită istorică: Transnistria, vize, aderare dar ”pas cu pas”

De Elena Poenaru | 22.8.2012 .

Cancelarul german Angela Merkel a făcut, miercuri, o vizită de o zi la Chișinău, aceasta fiind prima vizită a unui șef de guvern german în Republica Moldova.
„Republica Moldova vede în Germania un partener sincer și necondiționat”, a spus premierul Vlad Filat, la finalul întrevederii cu cancelarul german.

Agenda întâlnirii: vize, Transnistria, aderarea la UE, liber schimb

„Urmează să depășim mai multe etape, acum finalizăm negocierile acordului de asociere pentru o deschidere pentru cei care muncesc în economia națională către piețele europene. Urmează să finalizăm planul de acțiuni pentru regimul liberalizat de vize. Pentru noi nu mai e un vis. E frumos să visezi, dar e mai util să te miști”, a spus prim-ministrul Filat.
El a menționat că un subiect aparte a fost și problema transnistreană, dar nu a precizat dacă a ajuns la vreo acord pe acest subiect. „O temă aparte a fost reglementarea conflictului transnistrean. Am mulțumit doamnei cancelar pentru implicarea sa și a Germaniei în acest rezolvarea conflict. Am asigurat cancelarul că guvernul va fi activ în continuare, implicat plenar în pocesul de reformă”, a mai spus Filat.
Angela Merkel a precizat, în conferința de presă, că după 20 de ani de relații diplomatice, speră în intensificarea cooperării cu Republica Moldova. „Expresia acestui fapt este și delegația oamenilor de afaceri veniți cu mine. Progresele obținute de Moldova în Parteneriatul Estic sunt palpabile. Ați obținut rezultate clare. Moldova este un pilon al parteneriatului Estic. Apreciem faptul că ați depășit criza politică”, a spus Merkel.
În opinia liderului de la Berlin, procesul de integrare europeană trebuie urmat pas cu pas, relatează Unimedia. 
Republica Moldova are o perspectivă europeană. Acum e important să se facă primii pași – Acordul de Liber schimb, Acordul de Asociere, liberalizarea vizelor. Guvernul Filat face eforturi în acest sens. Spun în mod expres că UE a înființat Parteneriatul Estic pentru că vedem perspectiva europeană a Republicii Moldova”, a explicat Merkel.

Problema: negocierile pe Transnistria

În ceea ce privește chestiunea transnistreană, Merkel a opinat doar că este nevoie de mai multă răbdare pentru găsirea unei soluții. „Formatul 5+2 este cel mai potrivit pentru negocieri. Este important ca statele membre ale UE să participe, iar împreună cu SUA, Rusia și ceilalți să găsim o soluție. Eu cred că și aici trebuie să înaintăm pas cu pas, să avem răbdare, să nu uităm că acest proces nu e terminat, nici Europa nu trebuie să uite de acest conflict. Acum avem nevoie de mai multă mobilitate, comunicare mai ușoară, călătorii fără bariere pentru oameni, etc”,  a spus Merkel, potrivit jurnal.md
Potrivit unor politicieni de la Chişinău, Germania ar căuta o variantă de compromis pentru reglementarea conflictului transnistrean, o variantă care să convină Chişinăului, Tiraspolului, dar şi Moscovei.
Există însă și opinii mai complexe: „Vizita lui Merkel nu este una întâmplătoare. Germanii, care ştiu să gândească strategic, privesc în mod pozitiv la construirea relaţiilor în direcţie estică, unde principalul obiectiv este Rusia”, afirmă Victor Stepaniuc, fost vicepremier al republicii, preşedinte al Partidului Popular Socialist, potrivit Agerpres.
Potrivit lui Stepaniuc, Merkel ar„tatona terenul” în căutarea unei variante de reglementare de compromis, care ar putea fi „într-o structură federativă a Republicii Moldova”. În opinia politicianului, o asemenea structură ar fi avantajoasă pentru Republica Moldova, „care astăzi este trasă în mod insistent spre România şi, pe viitor, ar putea fi reunificată cu aceasta în mod forţat”.
Politicianul se aștepta la o propunere privind un plan de federalizare, iar dacă planul urma să fie pus în aplicare, Republica Moldova reunită (cu Transnistria) ar deveni „un protectorat germano-rus”, ceea ce ar garanta menţinerea statalităţii sale. În acest caz, Moscova îşi va menţine parţial controlul geopolitic asupra regiunii. Dar „împotriva unei asemenea variante se pronunţă România, dar şi SUA care o patronează”, spunea politicianul. Împotriva federalizării se pronunţă şi actuala putere de la Chişinău, dar şi autorităţile transnistrene, care şi-au anunţat populaţia că nu poartă negocieri în vederea reunificării pe principii federative.
În opinia directorului Institutului de Studii Strategice de la Chişinău, Nicolae Chirtoacă, însă, „Germania nu-şi va asuma niciodată riscuri politice faţă de Rusia în ceea ce priveşte Transnistria, în cazul în care Chişinăul nu va prezenta el însuşi un concept de reglementare”. Potrivit lui Chirtoacă, Merkel nu vine la Chişinău doar pentru a activa procesul de reglementare transnistreană, ci pentru a discuta numeroase probleme, cum ar fi relaţiile bilaterale, desfăşurarea reformelor şi integrarea europeană a republicii, iar între altele şi problema transnistreană.
Preşedintele PNL din Republica Moldova, Vitalia Pavlicenco, i-a trimis cancelarului federal al Germaniei o scrisoare în care o îndeamnă să se implice în problema reunirii republicii cu România. „Ştim că împărtăşiţi opinia, conform căreia cu ajutorul voinţei politice poate fi găsită o soluţie pentru problema transnistreană. PNL consideră că este necesară voinţă politică şi pentru reunirea celor două state româneşti. Reunirea este un miracol care s-a întâmplat în cazul Germaniei, dar care întârzie în cazul României”, se spune în scrisoare, citată de Nezavisimaia Gazeta.
Sondaj despre unirea României cu Republica Moldova
În ajunul vizitei lui Merkel, la Chişinău au fost date publicităţii rezultatele unui sondaj realizat de Centrul Român pentru Studii şi Strategii, în cadrul conferinţei pe tema „Unirea celor două state germane – model de integrare euro-atlantică pentru Republica Moldova, prin reunirea celor două state româneşti”. Potrivit sondajului, circa 87,25% dintre locuitorii României se pronunţă pentru unirea cu Republica Moldova, iar 84,9% dintre respondenţi consideră teritoriul Basarabiei pământ românesc. În acelaşi timp, potrivit ultimelor sondaje de opinie desfăşurate în Republica Moldova, unirea cu România este dorită de numai 10,5% dintre cetăţenii republicii, în timp ce 80% ar fi împotrivă, subliniază Nezavisimaia Gazeta.
Jurnaliștii străini sunt mai circumspecți, de pildă corespondetul New York Times la Chișinău fiind de părere că Merkel nu va reușit să pună capăt acestui conflict înghețat fără sprijinul liderului rus Vladimir Putin. Va putea doar, eventual, să atragă mai multe investiții germane în zonă.
După un scurt tete-a-tete cu premierul Vlad Filat, au avut loc discuții în plenul celor două delegații, după care cei doi s-au întâlnit cu reprezentanți ai oamenilor de afaceri din Germania, apoi cu liderii partidelor parlamentare.
Merkel s-a întâlnit și cu președintele Nicolae Timofti și a ținut un discurs public la Palatul Republicii. Cancelarul german își va încheia vizita la Chişinău, miercuri seară, cu o depunere de flori la Monumentul lui Ştefan cel Mare din centrul capitalei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »