Mersul pe sârmă al Angelei Merkel privind preşedinţia CE: sprijin deschis pentru J.C. Juncker, lobby secret pentru Christine Lagarde

De Anne-Marie Blajan | 18.6.2014 .

Angela Merkel foloseşte reuniunea G7 şi întâlnirile bilaterale din cadrul ei pentru a discuta şi preşedinţia Comisiei Europene. Înainte de începerea summit-ului, ea le-a spus membrilor Bundestagului că încearcă să obţină sprijinul cât mai multor lideri pentru candidatura luxemburghezului Jean Claude Juncker, dar fără să izoleze Marea Britanie.

În timpul reuniunii, a avut întâniri cu Francois Hollande şi Herman Van Rompuy în acest sens, dar şi cu premierul britanic.

David Cameron, premierul britanic, se opune cu vehemenţă candidaturii luxemburghezului şi a ameninţat cu avansarea datei referendumului pentru ieşirea Marii Britanii din UE. Această consultare populară ar trebui să aibă loc în 2017, însă premierul britanic a spus că, dacă Jean Claude Juncker ar deveni preşedintele Comisiei, este foarte probabil ca britanicii să voteze masiv în favoarea Brexit-ului.

Cancelarul german încearcă să parcurgă cu succes linia fină dintre susţinerea pe care trebuie să o arate reprezentantului propriei familii politice europene şi izolarea Londrei.

“Cunoaştem rezervele Marii Britanii. Nu le împărtăşesc, dar este greşit să spunem că nu contează dacă Londra aprobă sau nu această numire, dacă Marea Britanie rămâne sau nu în UE”, a spus cancelarul, care consideră absolut necesară prezenta acestei ţări în UE, un partener care împărtăşeşte viziunea de Europă competitivă a Germaniei.

Alternativa la Jean Claude Juncker: Christine Lagarde

Între timp, Angela Merkel încearcă să îl convingă pe preşedintele Franţei să o nominalizeze pentru Comisia Europeană pe Christine Lagarde, directorul FMI, susţine surse franceze citate de Reuters.

Şefa FMI poate fi soluţia de compromis, dacă preşedintele socialist al Franţei va fi de acord ca locul Franţei în Comisia Europeană să fie ocupat de un membru al UMP, fost ministru în mandatul rivalului politic, Nicolas Sarkozy.

“Merkel a adus în discuţie această idee într-o conversaţie particulară cu Hollande, care nu a dat încă un răspuns, dar a spus că nu ar fi o idee bună ca Europa să piardă postul de la FMI”, susţin sursele citate de agenţia de presă britanică.

Naţiunile emergente au protestat adesea faţă de împărţirea informală, dar de facto, a posturilor de conducere a FMI şi Băncii Mondiale între Europa şi, respectiv SUA. Economiile emergente vor să intre şi ele în acest “joc”.

Angela Merkel şi Christine Lagarde au avut întâlniri succesive în luna mai, atât în SUA, cât şi în Germania. Oficial, şefa FMI a afirmat adesea că vrea să îşi încheie mandatul la instituţia financiară internaţională, ceea ce se va întâmpla în 2016.

Pe de altă parte, oficialii britanici, opuşi “federalistului de modă veche” Jean Claude Juncker, văd în Christine Lagarde opţiunea potrivită. Încă de la începutul acestui an, când au fost vehiculate pentru prima dată nume ale posibililor succesori ai lui Jose Manuel Barroso, numele lui Christine Lagarde a apărut în discuţii, fiind văzută ca un posibil candidat-surpriză.

Mai mult, o serie de publicaţii britanice, printre care şi revista The Economist, au susţinut în mod deschis varianta ca şefa FMI să ocupe postul de conducere al executivului UE.

Think tank-uri europene au stabiulit criterii şi atribute ale preşedintelui CE

Chiar dacă numele ocupantului acestei poziţii de top în UE este în negocieri tot mai intense, criteriile care se aplica în negocieri şi atributele pe care trebuie să le aibă preşedintele CE par foarte clare.

Două think tank-uri europene, Notre Europe – Institut Jacques Delors şi Fondation Robert Schuman, au realizat un studiu referitor la criteriile care trebuie luate în calcul în negocierile pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene şi care ar trebui să fie atributele candidatului potrivit pentru această funcţie.

  • Un candidat trans-partizan

Candidatul potrivit ar trebui să beneficieze de susţinerea unei majorităţi parlamentare obţinute prin coalizarea forţelor de centru dreapta cu cele de centru-stânga. Candidatul care va reuşi să facă o coaliţie de acest gen va fi favorit în negocierile dintre Consiliul şi Parlamentul European.

Istoria din 1979 şi până acum arată că doar jumătate dintre cei care au deţinut funcţia de preşedinte al CE au fost aleşi din rândul familiei politice care a câştigat alegerile europene.

Acum însă, “şefii de state şi de guverne nu vor putea selecta un candidat doar pe baza negocierilor diplomatice, fără aprobarea formală a Parlamentului European”, se arată în studiu.

  • Personalitatea candidaţilor contează

Practica arată că până acum au fost aleşi în această funcţie personalităţi care au deţinut funcţia de premier în ţările din care provin. Este cazul lui Jacques Santer, Romano Prodi sau Jose Manuel Barroso. Ca o curiozitate, nicio femeie nu a deţinut această funcţie.

Studiul arată că persona care va îndeplini această funcţie va trebui să fie un poliglot. Este o regulă nescrisă, dar absolut necesară, ca preşedintele Comisiei să vorbească cel puţin cele două limbi frecvente de lucru ale instituţiilor, franceza şi engleza.

  • Ţara de origine: un stat membru deplin integrat

Potrivit studiului, candidaţii trebuie să fie din “nucleaul dur” al integrării europene. Adică dintr-o ţară care este membră a spaţiului Schengen, dar şi a zonei euro.

Analizând dimensiunea geopolitică, cele mai recente numiri arată un echilibru între ţările din vestul, sudul şi nord-vestul continentului. De remarcat este că niciuna dintre ţările nordice nu a dat până acum un preşedinte de Comisie Europeană, la fel ca ţările din fostul bloc comunist, integrate în 2004 sau chiar 2007.

  • Nominalizarea depinde de celelalte posturi de conducere de la nivel european

Alegerea va depinde şi de distribuţia poziţiilor de top la nivel european şi internaţional. Acestea sunt cele de preşedinte al PE, vicepreşedinte al CE – Înaltul reprezentant pentru politica externă a UE, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Eurogrupului, al cărui mandat se termină în 2015.

Luarea în calcul a acestor posturi va complica negocierile, iar repartizarea lor va fi decisă, cel mai probabil, tot acum.

Descărcaţi AICI studiul celor două think tank-uri europene.

Citiţi şi:

Negocieri la Bruxelles – Liderii grupurilor politice din PE au stabilit ca J.C. Juncker să formeze majoritatea parlamentară. Liderii statelor UE discută şefia Comisiei Europene

Luptă interinstituţională la Bruxelles: liderii statelor nu au acceptat propunerea PE de a-l desemna pe JC Junkers să formeze majoritatea. Germania îl susține, dar vrea ceva și pentru Martin Schulz

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »