Migrația copiilor: Peste 95.000 de minori neînsoțiți au cerut în 2015 azil în Europa. Metodele controversate de stabilire a vârstei celor fără acte

De Mariana Bechir | 11.4.2016 .

Cel puțin 95.000 de copii neînsoțiți din Orientul Mijlociu și nordul Africii au solicitat azil în Europa anul trecut. De patru ori mai mult decât în 2014, când s-au înregistrat doar 23.572 astfel de cereri, scrie Euobserver.

Cifrele sunt însă doar parțiale, întrucât au furnizat date 17 state.

Intră în categoria copiilor persoane cu vârste de până la 18 ani. Pentru stabilirea vârstei, statele gazdă folosesc metode controversate, precum radiografierea osului încheieturii.

Anul trecut, cele mai multe cereri de azi din partea copiilor au fost înregistrate în Suedia – 35.369 de copii și adolescenți.

Sarah Crowe, purtator de cuvant al UNICEF pentru refugiați și criza migranților, a declarat că în primele 11 săptămâni ale acestui an, în Grecia au fost luați în evidență 1.156 de copii neînsoțiți sau separați de familie.

“Copiii sunt în primul rând copii – ei nu știu că sunt refugiați sau migranți – ei știu doar că sunt copii. Trebuie primiți și tratați ca atare”, a explicat Sarah Crowe.

Printre acești minori se află orfani, copii care au fugit fără familie, și copii care au plecat în periculosul periplu împreună cu familiile, dar au fost separați pe drum.

Suedia este statul cel mai generos cu acești refugiați – anul trecut a luat decizii în privința a 4.660 de cereri depuse de copii neînsoțiți, pentru care a acordat 3.076 permise de ședere permanentă – ceea ce înseamnă o rată de succes de 66%.

Marea Britanie este mai puțin sensibilă în privința acestei categorii speciale de refugiați – dacă Suedia a returnat în țara de origine 224 de copii (în 7 ani), Marea Britanie a repatriat în Afganistan și Irak (țări răvășite de război), 2.675 de copii neînsoțiți, în ultimii 9 ani.

Stabilirea vârstei

În lipsa actelor de identitate, statele europene se tem că mulți dintre cei care pretind că au sub 18 ani depășesc în realitate acest plafon, dar susțin acest lucru pentru a beneficia de tratamentul special acordat minorilor.

Un studiu din Danemarca arată că, în 2014, 72% dintre 284 de refugiați care susțineau că sunt minori erau de fapt adulți.

Documentele de identitate lipsesc fie pentru că în țara de unde provin certificatele de naștere sunt o raritate (în Afganistan, de exemplu), fie au fost pierdute sau uitate, mai scrie Euobserver, care citează o anchetă a Biroului de Jurnalism Investigativ, un ONG britanic.

În aceste situații, autoritățile statelor gazdă fac o evaluare a vârstei celor care cer azil. Metodele folosite sunt adesea controversate, de la analizarea organelor genitale (se practica în Austria și Germania, nu se știe dacă încă se folosește această testare), până la radiografierea danturii și a încheieturilor mâinii (în Franța, Danemarca, Italia).

Numeroase organizații de sănătate au denunțat aceste metode, considerându-le nerelevante pentru stabilirea vârstei.

În Marea Britanie, lucrătorii sociali le pun copiilor o serie de întrebări despre background și schimbările fizice, pentru a încerca să stabilească vârsta.

În Suedia, guvernul a încercat să încurajeze examinarea medicală ca metodă de evaluare a vârstei, dar medicii au refuzat, declarând că acest lucru nu ar fi etic și nici relevant.

Etichete: , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »