Miniştrii de finanţe ai UE – speriaţi de viitorul mediu: Creşterea economică scade, numărul pensionarilor creşte. România – situaţie îngrijorătoare

De Paula Safta | 16.5.2012 .

Raport: Europenii în vârstă trebuie să muncească mai mult şi să se aştepte mai puţin

Miniştrii finanţelor din UE au susţinut marţi un raport privind impactul îmbătrânirii populaţiei asupra finanţelor publice, scrie EUobserver.

Raportul de 470 de pagini privind îmbătrânirea populaţiei, pe anul 2012, elaborat de Comisia UE şi oficialii ministerului de finanţe, aruncă o lumina sumbră asupra perspectivelor pe care oamenii ieşiţi la pensie o pot avea în următoarele decenii.

“Având în vedere dinamica aşteptată de fertilitate, speranţa de viaţă şi de ratele de migraţie, structura de vârstă a populaţiei UE este proiectată pentru a se schimba în mod dramatic în următoarele decenii. Dimensiunea totală a populaţiei este proiectată să fie uşor mai mare de timp în 50 de ani”, indică raportul.

Cu o creştere de aproximativ cinci procente, populaţia totală a UE este pe punctul de a ajunge la 526 milioane în 2040. Nu sunt luate în considerare în statistici posibilele extinderi ulterioare, prin aderarea ţărilor populate, cum ar fi Turcia.

Marea parte a populaţiei va continua să se încadreze în grupul de vârstă 15-64 ani, dar va scădea de la 67% în 2010 la 56% în 2060. “Cei de 65 de ani şi peste vor deveni o parte mult mai mare (în creştere de la 17% la 30% din populaţie), iar persoanele de 80 de ani şi peste această vârstă (în creştere de la 5% la 12%), vor deveni aproape la fel de numeroase ca populaţia tânără, în 2060.

Forţa de muncă va creşte uşor până în 2020, având în vedere că mai multe femei se alătură forţei de muncă, dar apoi se va înregistra un declin de aproape 12% ce va fi înregistrat până în 2060.

Statisticile variază foarte mult, de la o creştere de 25% în Irlanda, la o scădere de 38.5% în România, în aceeaşi perioadă până în anul 2060.

Între timp, creşterea economică se preconizează să rămână scăzută, în jurul valorii de 1,5% până în 2020 şi 1,6 % în 2021-2030, urmată de o încetinire la 1,3% până în 2060, pentru că productivitatea muncii va creşte în statele mai sărace.

Raportul mai precizează că “în urma celei mai mari crize economice din ultimele decenii, potenţialul de creştere a PIB a fost revizuit în sens descrescător, în 2010 şi în anii apropiaţi, comparativ cu proiecţia de bază, în raportul pe 2009 privind îmbătrânirea populaţiei [care a fost bazat pe date anterioare crizei financiare şi economice]”.

Ca o consecinţă, “impactul fiscal al îmbătrânirii populaţiei este proiectat pentru a fi substanţial, în aproape toate statele membre, cu efecte devenind vizibile deja în următorul deceniu”.

“Rezultatele confirmă că îmbătrânirea populaţiei reprezintă o provocare majoră pentru durabilitatea finanţelor publice, aşa cum a fost identificat în exerciţiile anterioare. De asemenea, cheltuielile legate de vârstă şi care au fost efectuate în 2010 au fost mai mari decât se preconiza în Raportul din 2009 privind îmbătrânirea populaţiei, reflectând criza”.

Chiar dacă unele state membre, în special Grecia, Italia, Spania, Franţa şi Republica Cehă au împins prin intermediul reformelor pensiilor, reducerea cheltuielilor publice, scara de reforme a fost insuficientă pentru a stabiliza tendinţele finanţelor.

Creşterea vârstei de pensionare “în conformitate cu modificările în speranţa de viaţă” trebuie încă să fie urmărite, precum şi introducerea de “măsuri suplimentare care să permită rate mai mari de angajare ale lucrătorilor mai în vârstă.”

În conformitate cu proiectul de concluzii care urmează să fie adoptat marţi, miniştrii de finanţe sunt pregătiţi să apeleze pentru “reducerea datoriei publice într-un ritm rapid, creşterea ratei ocupării forţei de muncă şi a productivităţii, dar şi reformarea pensiilor, de sănătate şi de îngrijire pe termen lung a sistemelor de sănătate”.

Citeşte şi:

Politici pe termen lung (II). Cifrele zilei: “Speranţa de viaţă sănătoasă” în ţările UE şi creşterea vârstei de pensionare în România

Cine și cum va plăti pensiile decrețeilor. Cum pregătește guvernul țara pentru anul în care 35 la sută dintre români vor fi pensionari

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »