Ministrul Natalia-Elena Intotero: Aproximativ 9,7 milioane de români trăiesc peste graniță. Explicații

De Mariana Bechir | 24.7.2019 .

Ministrul Românilor de Pretutindeni, Natalia-Elena Intotero (foto), a declarat, miercuri, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români se află în afara granițelor.

Informațiile lansate de ministru contrazic tot ceea ce există oficial din surse credibile – INS, Eurostat, OECD, ONU – care își fundamentează toate publicațiile și pe date din statele de destinație.

Numărul este cel rezultat din cumularea datelor colectate de 70 de misiuni diplomatice ale României, centralizate de MRP, conform Nataliei Intotero.

„Dintre aceștia, aproximativ 5.600.000 se află în Diaspora, diferența în comunitățile istorice”, precizează Intotero.

Conform datelor INS, la 1 ianuarie 2018, în România trăiau 19.530.631 de persoane (români și puțini cetățeni străini stabiliți aici pe termen lung), ceea ce ar însemna, dacă ar fi adevărate informațiile ministrului Intotero, că în străinătate locuia încă aproape o jumătate din populația rezidentă a țării.

Ministrul nu a explicat ce înțelege prin români: cetățeni români sau persoane cu descendență românească. Dacă ar fi vorba de cetățeni români, ar însemna că există aproape 25 de milioane, în țară și străinătate.

Ceea ce contrazice datele oficiale, de la INS, potrivit cărora populația de domiciliu (cei care locuiesc în țară, plus cei plecați pe perioadă mai mare de 12 luni, această ultimă categorie fiind cei plecați la muncă în străinătate) este de numai 22,21 milioane de români.

La ce se referă, în realitate, afirmația:

4,1 milioane de români trăiesc în comunități istorice sunt români, din Republica Moldova, Bulgaria, Ucraina, de pe Valea Timocului (Serbia), inclusiv vlahii din Macedonia sau Grecia etc. Cu excepția celor din Republica Moldova, aceștia nu au cetățenie română.

Este vorba de descedenții celor care locuiau în comunitățile istorice care:

  • au făcut parte din România (Moldova, Bucovina)
  • nu au făcut parte din România, dar au făcut parte din aceleași structuri statale cu unele provincii care sunt parte din România (Banatul Sârbesc, Ungaria, Transcapatia)

În aceste familii, generațiile tinere (cu excepția notabilă a Moldovei) nici nu vorbesc limba română, comunitatea românească însemnând bătrâni legați încă de țara părinților lor (dacă locul unde trăiesc a făcut parte din România).

Numărătoarea ministrului îi cuprinde și pe cei plecați în perioada 1945 – 1990, după cum a explicat într-o conferință de presă:

Vreau să vă spun că vorbim aici de români care au plecat în perioada `45-`90. Au plecat din cauza unui regim la vremea respectivă.

Apoi sunt cetățenii care au plecat după `90 și mare parte din ei au plecat în special în țările din UE, după intrarea României în UE.

Aceștia, la fel, au cel mult cetățenie dublă.

„Motivele cele mai des invocate când vine vorba de România sunt neajunsurile materiale cotidiene, veniturile mici, lipsa unui loc de muncă decent, stabilitatea, calitatea slabă a clasei politice de-a lungul timpului, corupția. Remedierea acestor motive ale plecării lor ar constitui motivul principal pentru întoarcerea în România, însă probabilitatea celor chestionați în următorii patru ani ne arată că un număr mic dintre aceștia își doresc să se întoarcă”, a adăugat ministrul, explicând de ce au plecat românii după 1990 și, mai ales, după 2007.

Diaspora – 5,6 milioane de români

“Numărul exact al românilor de pretutindeni este greu de estimat întrucât mulți dintre aceștia nu își stabilesc domiciliul legal în țara-gazdă”, precizează Ministerul Românilor de Pretutindeni, sugerând că este posibil ca cifrele să fie mai mari.

Informațiile lansate de MRP contrazic tot ceea ce există oficial din surse credibile – INS, Eurostat, OECD, ONU – care își fundamentează toate publicațiile și pe date din statele de destinație.

Niciuna dintre aceste instituții nu a trecut peste 3,6 milioane de români plecați în străinătate pentru mai mult de 12 luni (2018, ultimele date), cei mai mulți dintre ei având încă domiciliu în România, motiv pentru care se și regăsesc pe listele electorale din țară.

Pentru o abordare științifică, ministrul ar fi trebuit să ofere și metodologia, conținutul termenilor folosiți și modul în care au fost colectate informațiile.

Menționăm că datele apar într-o prezentare ce precizează că a fost solicitată majorarea bugetului de 13, 468 milioane de lei acordat MRP penrtu anul acesta.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Evoluţia PIB/locuitor în euro – creşterea procentuală care nu reduce decalajele nominale. Nu ne apropiem nici măcar de cehi sau polonezi

De la intrarea în UE, PIB/locuitor al României în preţurile curente a urcat de la 6.100 euro la 10.400 euro, potrivit datelor comunicate de Eurostat. […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

G20 – Compromisuri fragile: Protecționismul nu a mai fost incriminat / SUA și China reiau negocierile / OMC – ținută în viață cu bune intenții

Summit-ul șefilor celor mai dezvoltate 20 de țări ale lumii (G20) s-a încheiat, duminică, la Osaka, cu un armistițiu fragil, care promite dar nu rezolvă. […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

România – țara UE cu cel mai mare risc de a muri într-un accident rutier, Bulgaria scade accelerat numărul victimelor de când și-a făcut autostrăzi

România a înregistrat și anul trecut cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE, cu 96 de decese la un milion de locuitori în […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Avertismente repetate ale CE: Inflaţia va mai creşte. Noua lege a pensiilor, un pericol la adresa sustenabilității sistemului

România nu a mai respectat prevederile Legii responsabilităţii fiscale începând cu anul 2016, iar inflaţia continuă să crească, peste limita țintită de banca centrală (BNR), […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »