Ministrul suedez pentru Afaceri Europene cere în continuare taskforce pentru cheltuirea de către România a fondurilor destinate romilor

De redactia | 24.4.2014 .

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene, Birgitta Ohlsson, nu renunţă la ideea unui taskforce pentru România în cazul fondurilor destinate integrării romilor şi anunţă că a solicitat Comisiei Europene un sistem comun de monitorizare a situaţiei.

Suedia nu este singura ţară îngrijorată de modul în care statul române cheltuieşte banii alocaţi pentru romi, situaţia fiind cunoscută CE: “Şi Comisia Europeană este îngrijorată de faptul că banii din fonduri europene nu vor fi folosiţi într-un mod rentabil şi nu vor ajunge la romi”, a spus Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat AFP şi preluat de MEDIAFAX.

Ministrul suedez pledează pentru un sistem european de monitorizare a situaţiei şi pentru sancţiuni: “Avem nevoie de un sistem comun şi de rapoarte anuale privind situaţia drepturilor omului”, a explicat Birgitta Ohlsson, precizând că “discriminarea romilor nu este un fenomen românesc, el afectează multe ţări europene precum Franţa sau Ungaria”. Şi în Suedia avem o istorie întunecată”, a recunoscut oficialul.

“Suedia a negociat mai multe luni cu România în privinţa folosirii fondurilor europene pentru romi, astfel încât aceştia să nu mai emigreze. Sunt dezamăgită de faptul că Guvernul român nu a dorit să coopereze la nivel european. Avem nevoie de alţi actori pentru aceste negocieri”, a declarat Birgitta Ohlsson, într-un interviu acordat cotidianului austriac Der Standard.

Întrebată de ce a blocat România crearea unui taskforce, Birgitta Ohlsson a spus că sunt mai multe motive, printre care se numără, probabil, şi mândria: “Cred că există mai multe motive. În România lipseşte voinţa politică. În acelaşi timp nu există capacitatea administrativă pentru utilizarea eficientă a banilor UE. Este una dintre cele mai sărace ţări din Uniune. Probabil că şi mândria joacă un rol – România nu doreşte să aibă observatori din alte ţări”, a declarat oficialul suedez.

Ministrul suedez pentru Afaceri Europene a fost criticat de oficiali români, după ce, pe 8 aprilie, şi-a exprimat, tot într-un interviu acordat AFP, “furia” faţă de România, care i-a refuzat propunerea de ajutor extern pentru cheltuirea fondurilor europene destinate integrării romilor.

Birgitta Ohlsson dezvăluia atunci că Executivul român se opune instalării unui grup de experţi ai Uniunii Europene (UE) care ar permite ca bugetele puse la dispoziţie de către Bruxelles să ajungă efectiv la romi.

“Cred că este o problemă de inerţie şi prestigiu politic: nu se vrea ca alte ţări să se amestece în afacerile politicii interne. În plus, nu este un lucru cu care guvernele şi aleşii români să câştige alegeri. Mă înfurie dezinteresul pe care l-au arătat pentru acest subiect”, a declarat ea.

Într-o apariţie televizată, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, spunea despre Birgitta Ohlsson că are un profil “uşor cam nervos inclusiv în viaţa politică”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »