Moody’s: Creșterea economică a României nu este sustenabilă. Argumentele pentru care nu a fost îmbunătățită perspectiva ratingului

De Mariana Bechir | 26.8.2018 .

Argumentele pozitive care au determinat agenția de rating Moody’s să mențină ratingul României sunt contrabalansate de limitele progreselor reformelor structurale și de guvernanță, spune un comunicat al Moody’s Investors Service.

În aprilie 2017, Moody’s a coborât perspectiva ratingurilor României de la „pozitivă” la „stabilă”, iar acum a păstrat-o neschimbată.

Creșterea peste potențial a economiei României din ultimii ani nu este sustenabilăMoody’s se așteaptă la o creștere a PIB-ului real al României de 4% în 2018 și de 3,5% în 2019, ritm în scădere de la 6,9% în 2017. Deși dinamica investițiilor este de așteptat să se amelioreze într-o oarecare măsură, consumul privat va continua să rămână principalul factor de creștere, iar contribuția exportului net este de așteaptat să rămână negativă”, mai spune Moody’s.

(Citiți și: ”O bizarerie? Pe locul 1 la creșterea PIB, pe ultimul loc în UE la costurile de împrumut: Pragul de 5% pe an a fost trecut în iulie ”)

Argumentul menționat a fost inclus în explicația celui dintâi din cei patru factori care au dus la decizia agenției de rating de a păstra ratingul Baa3, cu perspectiva stabilă pentru datoria pe termen lung și ratingul Prime-3 (P-3) pentru datoria pe termen scurt.

Cel dintâi argument al agenției Moody’s a fost exprimat generic astfel: „forța moderată a economiei, cu echilibrarea potențialului robust de creștere pe termen mediu cu provocările reformelor structurale”.

Pe de altă parte, Ministerul Finanțelor a anunțat că „agenția de rating Moody’s menține calificativul BBB-/A-3 aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung și scurt în valută și în monedă locală”.

Riscurile de eroziune

Menținerea perspectivei stabile a ratingului indică faptul că „punctele forte proprii ale României, care includ un potențial solid de creștere a economiei, pe termen mediu, și valori fiscale relativ puternice, sunt trase în jos de politicile actuale”., care dacă sunt susținute pe termen lung. 

Astfel, politicile economice actuale, „dacă sunt susținute pe termen lung,  riscă să erodeze punctele forte relative ale României, față de celelalte țări cu rating Baa3”.

Continuarea relaxării fiscale și rigiditatea bugetară sporită erodează buffer-ul fiscal necesar pentru a răspunde șocurilor potențiale. 

„Poziția fiscală este astfel expusă  la o încetinire economică mai puternică decât cea anticipată.

În același timp, „zgomotul politic persistent și amenințările la adresa statului de drept, combinate cu reformele structurale limitate, pun presiune pe capacitatea instituțională și ar putea afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea în cazul unor evenimente externe”, explică Moody’s.

Astfel că, ratingul României poate crește „dacă vor fi îmbunătățite măsurile fiscale și externe”, alături de o predictibilitate și credibilitate mai ridicate a politicilor, precum și de eficiența instituțională.

„Probabilitatea unei îmbunătățiri ar crește odată cu implementarea unor reforme structurale menite să îmbunătățească mediul de afaceri și să soluționeze deficitul de infrastructură cu un impact pozitiv asupra creșterii pe termen lung”, potrivit raportului citat.

Pe de altă parte, ratingul poate fi înrăutățit dacă nu se iau asemenea măsuri și dacă mai continuă actualele tendințe instituționale și fiscale, precum și dacă actualele dezechilibre macroeconomice se amplifică și continuă deteriorarea balanței de plăți și a poziției investiționale internaționale.

Alte argumente: forța fiscală, forța instituțională, expunerea la riscurile externe

Al doilea argument pentru care România a rămas la Baa3, este forța fiscală „moderată”, care deși are avantajul nivelului scăzut al datoriei publice, se află sub riscul politicilor fiscale prociclice:

  • Pe măsură ce calitatea structurii cheltuielilor guvernamentale se deteriorează, rigiditatea bugetară, care se află în creștere accelerată, majorează riscurile față de poziția fiscală, în cazul în care recesiunea economică va fi mai puternică decât se așteaptă.
  • O depreciere semnificativă a cursului de schimb poate afecta, de asemenea, dinamica datoriei, dat fiind că peste jumătate din datoria totală este exprimată în valută.
  • Ponderea de18,1% a deținerilor nerezidenților de titluri de stat interne (în luna mai 2018) expune guvernul la riscuri în cazul pierderii încrederii investitorilor

Al treilea argument al menținerii ratingului țării noastre la Baa3 este forța instituțională moderată a României, care deși reflectă progresele țării noastre de la aderarea la Uniunea Europeană, reflectă și riscul ca aceste reforme să fie inversate.

„Mai mult, instituțiile UE și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul inversării reformei, inversare generată de recentele inițiative legislative care pot slăbi cadrul anticorupție și statul de drept. În același timp, inversarea consolidării fiscale anterioare, prin măsuri aprobate în afara normelor și practicilor cadrului fiscal standard, reduce credibilitatea și previzibilitatea politicii, punând accentul pe evaluarea capacității instituționale”, spune comunicatul Moody’s.

În sfârșit, în al patrulea rând, ratingul a fost menținut la Baa3 ca urmare a faptului că România are o expune moderată la riscurile externe, o expunere determinată de o vulnerabilitate externă moderată și, într-o mai mică măsură, de un mediu politic intern instabil.

Totuși, „deficitul de cont curent al României s-a mărit la 3,3% din PIB, în 2017, de la 2,1% din PIB în 2016, reflectând, în principal, poziția fiscală pro-ciclică a guvernului, ceea ce a crescut riscurile în ceea ce privește poziția externă. Deficitul de cont curent din anul 2017 a fost negativ comparativ cu al altor țări din Europa Centrală și de Est, dintre care majoritatea au avut surplusuri. În timp ce deficitul de cont curent este de așteptat să se majoreze la 3,7% din PIB în 2018, rămâne, în mare parte acoperit, de intrările de investiții străine”, mai spune comunicatul Moody’s.

„În același timp, mediul politic volatil al României a împiedicat o continuitate a politicilor, ceea ce a dus la o schimbare semnificativă, în ultimii ani, către o politică macroeconomică și fiscală mai puțin prudentă. Aceste dinamici politice nu au determinat implementarea de reforme structurale. Tensiunile potențiale cu UE în ceea ce privește poziția fiscală și reformele judiciare pot submina credibilitatea politicilor și pot afecta în mod negativ sentimentul investitorilor, sporind sensibilitatea la evenimente externe”, mai spune Moody’s.

Agenția de rating amintește și că Banca Națională a României a început, de anul acesta, să majoreze dobânda-cheie, care în prezent este la 2,5% pe an, după trei majorări de câte 0,25 puncte procentuale, din cauza creșterii accelerate a ratei anuale a inflației care, în 18 luni, a ajuns de la 0% la 5,4%, în iunie, dar se află pe un trend de scădere (4,6%, în iulie).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »