Munca la negru în Europa: 7% din români declară că au fost plătiţi la plic, măcar parţial, în ultimul an

De Razvan Diaconu | 24.3.2014 .

România este una dintre ţările UE cu cel mai mare procent de angajaţi plătiţi, măcar parţial, la plic, potrivit unui Eurobarometru dat publicităţii luni, de către Comisia Europeană.

Procentul persoanelor din România care au recunoscut acest lucru este de 7%, ceea ce plasează această ţară pe locul doi în Uniunea Europeană, alături de Slovacia şi Grecia. Cel mai mare procent, de 11% a fost înregistrat în Letonia.

Comisia va prezenta în aprilie o propunere prin care se va lansa o platformă europeană pentru prevenirea și descurajarea muncii la negru, iar analiza prezentată luni– “Evoluții economice și sociale în Europa” (Economic and Social Developments in Europe – ESDE), ediția 2013, ajută la formularea obiectivelor europene în domeniul combaterii muncii la negru.

Analiza arată că evoluţia muncii la negru a fost diferită, în timpul crizei, de la un stat la altul.

Oferta de muncă la negru a scăzut drastic în unele țări, cum ar fi Letonia, în timp ce ea a crescut ușor în Spania și în Slovenia.

O creștere spectaculoasă a cererii de muncă la negru a fost observată în Grecia, Cipru, Malta și Slovenia, mai spune analiza.

Frecvența “plăţilor în plic” a scăzut în timpul crizei, în special în Europa Centrală și de Est, dar a crescut în Grecia.

Şomajul mare şi sărăcia în creştere au dus la creşterea “plăţilor în plic”, iar nivelul nivelul de impozitare nu afectează în mod direct amploarea muncii la negru, potrivit analizei.

Rezultatele Eurobarometrului

11 % dintre respondenți recunosc că, în anul precedent, au cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 4 % recunosc că au desfășurat activități remunerate la negru

60 % indică faptul că prețurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziționarea de bunuri sau servicii care implică muncă la negru, iar 22 % menționează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni

50 % menționează avantajele pentru ambele părți ca fiind principalele motive pentru care au lucrat la negru, 21 % menționează dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 % percepția că impozitele sunt prea mari, iar 15 % absența altor venituri. Europenii din sud au fost cei mai numeroși printre cei care au menționat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale (41 %) sau lipsa unei alte surse de venit (26 %)

Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 EUR pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câștigată de cei care lucrează la negru este de 300 EUR

reparațiile și renovările locuințelor (29 %), reparațiile auto (22 %), curățenia locuințelor (15 %) și produsele alimentare (12 %) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru

Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparații și renovări ale locuințelor (19 %), grădinărit (14 %), curățenie (13 %) și îngrijirea copiilor mici (12 %).

Letonia, Țările de Jos și Estonia au cel mai mare procent de respondenți care lucrează la negru (11 %). Cu toate acestea, există diferențe naționale importante cu privire la atitudinile și percepțiile cu privire la ceea ce înseamnă muncă la negru, precum și la natura și volumul serviciilor implicate.

3 % dintre respondenți declară că primesc o parte din remunerația lor sub formă de „numerar în mână”, o practică mai răspândită în societățile comerciale mici. Procentul din veniturile anuale primite ca remunerație în plic este cel mai mare în Europa de Sud (69 %), urmată de Europa Centrală și de Est (29 %), în timp ce în țările continentale și nordice se înregistrează procente mai mici (17 % și, respectiv, 7 %).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »