NATO la 70 de ani / 12 experți, o singură opinie: Cea mai mare provocare la adresa Alianței vine din Statele Unite

De Iulian Soare | 4.4.2019 .

NATO împlinește joi, 4 aprilie, 70 de ani de existență, ocazie potrivită de sărbătoare și de introspecție.

La intrarea în a opta sa decadă de existență, Alianța are multe motive și să sărbătorească, dar și de reflecție: cea mai de succes alianță militară din istorie se confruntă în prezent cu o amenințare inedită – Statele Unite aflate sub președinția lui Donald Trump.

Un ”președinte mercantil”, cum îl consideră Jeremy Shapiro, fost consilier special al secretarului de stat adjunct pentru Europa și Eurasia din cadrul Departamentului de stat al SUA, într-o analiză pentru European Council on Foreign Relation, think tank pan-european.

Jeremy Shapiro, analiza ECFR: Inamicul public numărul unu – Statele Unite

Miniștrii de Externe ai statelor membre NATO sunt reuniți la Washington pentru a marca momentul aniversar, urmând să puncteze fără îndoială momentele de succes ale Alianței, a cărei principală calitate- capacitatea de a se adapta la provocări- este acum supusă ”testului Trump”.

Jeremy Shapiro trece în revistă presiunile la care Donald Trump a supus alianța:

  • permanenta punere sub semnul întrebării a Articolului 5 din Tratatul NATO referitor la apărarea colectivă și frecventele aserțiuni potrivit cărora el va proteja doar statele care plătesc Statelor Unite suficienți bani
  • declarația sa potrivit căreia Statele Unite se pot retrage fără niciun fel de pierdere din Europa
  • vehiculatul plan de a taxa statele în care staționează trupe americane
  • refuzul constant de a-l critica explicit pe Vladimir Putin

Lipsa de solidaritate a președintelui american cu NATO este atât de toxică încât până și propunerea de a organiza un summit al liderilor statelor membre NATO la Washington a fost redusă la o simplă reuniune a miniștrilor de Externe pentru ca Donald Trump să nu fie nevoit să joace rol de gazdă. În aceste condiții, NATO va organiza al 70-lea summit aniversar la Londra, cu 8 luni mai târziu decât data aniversară.

Deși Administrația Trump păstrează trupe în Europa și chiar a crescut finanțarea programului inițiat de Administrația Obama de descurajare a aventurismului Rusiei în Estul Europei, Alianța simte o lipsă de coeziune pe care nu a experimentat-o nici măcar în perioada Războiului Rece.

Problema NATO nu se reduce însă la Donald Trump, iar reticența SUA față de NATO va dura mai mult decât mandatul actualului președinte. Ignorând radicalismul, lipsa de politețe de care dă dovadă Donald Trump, el exprimă un trend al politicii americane care a început să pună în discuție rolul SUA în lume, în special angajamentul față de Europa. Până acum, niciunul dintre potențialii candidați la cursa prezidențială din 2020 nu susține ca SUA trebuie să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea Europei, afirmă Jeremy Shapiro.

Douglas Lute și Nicholas Burns, Raport Harvard Kennedy School: 10 amenințări mortale

Douglas Lute și Nicholas Burns, ambii foști reprezentanți permanenți ai SUA la NATO, au realizat pentru Harvard Kennedy School raportul ”NATO la 70- o alianță în criză”.

Cei doi susțin că Alianța se confruntă cu ”provocări complexe și dificile care îi pun la încercare atât scopul cât și unitatea”.

Având la bază discuții extinse cu lideri actuali europeni și americani, cu foști oficiali, cu savanți și jurnaliști, raportul afirmă că NATO trebuie să adreseze urgent 10 provocări.

”Lista este lungă și conține provocări interne, externe și pericole ce pândesc din viitor.

Dar cea mai importantă este o amenințare cu care NATO nu s-a mai confruntat până acum: absența unui learderșip puternic american.

Liderii NATO trebuie să acționeze decisiv în 2019, pentru a adresa aceste provocări și pentru a vindeca rănile interne până nu e prea târziu”, scriu Douglas Lute și Nicholas Burns.

Cei doi expun următoarea listă de provocări:

  • Reînvierea leadership-ului american al Alianței
  • Restaurarea puterii de apărare a Europei
  • Păstrarea valorilor NATO
  • Îmbunătățirea procesului decizional al Alianței
  • Oprirea Rusiei lui Vladimir Putin
  • Încetarea războiului din Afghanistan
  • Refocalizarea parteneriatelor NATO
  • Păstrarea politicii de uși deschise
  • Câștigarea bătăliei tehnologice în epoca digitală
  • Concurarea cu succes a Chinei

Amiral (r) James Stavridis pentru Politico: Pregătiți-vă pentru NATO 4.0

James Stavridis, amiral în retragere, este în prezent director executiv al Carlyle Group. El a fost comandant suprem al forțelor aliate NATO, iar într-o analiză pentru Politico el compară NATO cu un program pentru computer.

”Dacă ne gândim la NATO ca la un program pentru computer, NATO 1.0 a fost Războiul Rece- două mașini masive de război, așezate cu degetul pe trăgaci de-o parte și de alta a Coridorului Fulda, în Europa. NATO 2.0 a însemnat expansiune, operațiuni de contraterorism după 11 septembrie în Afghanistan, Iraq, Libia. NATO 3.0 este acum, când atenția a revenit asupra Europei, ca efect al amenințărilor și aventurismului Rusiei în Moldova, Georgia, Ucraina. Cred că NATO 4.0 va aduce suplimentar o dimensiune Arctică și un transfer către războiul cibernetic.

Cele mai mari provocări pe termen lung le constituie: scăderea constantă a apetitului SUA de a oferi garanții de securitate partenerilor, intensificarea forțelor centrifuge din interiorul Europei și presiunea constantă de a redirecționa părți din bugetele apărării către zone sociale sau de infrastructură”, spune James Stavridi.

Politico a realizat un grupaj de opinii vizavi de situația actuală și viitorul NATO la care au mai răspuns:

  • Nathalie Tocci, director al Istituto Affari Internazionali și consilier special al Înaltului Comisar Federica Mogherini: ”Sfârșitul ordinii internaționale liberale așa cum o cunoaștem înseamnă că cooperarea transatlantică va deveni cu adevărat vitală. Pentru a păstra o legătură sănătoasă între ambele maluri ale Atlanticului este nevoie ca Europa să își asume mai multă responsabilitate în a-și asigura defensiva și ca Statele Unite să respecxte dorința de autonomie a Europei”
  • Ulrich Speck, senior visiting fellow al German Marshall Fund: ”SUA vor rămâne foarte probabil cel mai important partener al Europei când vine vorba de securitate, dar va consuma din ce în ce mai multe resurse în competiția cu China. În aceste condiții, NATO trebuie să se asigure că alianța se păstrează pentru că altfel toată lumea are de pierdut: America ar deveni mult mai slabă, iar Europa nu ar putea să țină piept singură amenințării ruse.”
  • Alexander Vershbow, fost secretar general-adjunct al NATO, în prezent membru al Atlantic Council: ”Pe măsură ce SUA se preocupă din ce în ce mai mult de China, Europa va avea nevoie să preia inițiativa, să își asume responsabilitate, în special în ceea ce privește agresiunea Rusiei.”
  • Lord George Robertson, fost secretar general NATO: ”Dacă discutăm de viitorul NATO, noi, membrii alianței, suntem propria noastră provocare. Dacă nu luăm în serios nevoia de securitate vom pune în pericol tot ce am acumulat în acești 70 de ani. Avem putere de foc considerabilă și am supraviețuit atâta vreme pentru că ne-am respectat valorile. Deși suntem puternici avem încă puncte slabe, pe care inamicul nu se sfiește să le exploateze. Și trebuie să me adaptăm pentru că nu putem lupta cu tancul împotriva corupției, fake news sau amestecului în procesele electorale.”
  • Julianne Smith -Bosch Academy din Berlin- fost consiler de securitate al fostului vicepreședinte american Joe Biden: ”NATO are nevoie de politici adaptate secolului XXI, trebuie să își dezvolte capabilități în zone precum spațiul extraterestru și spațiul ciberneic. Foarte important: NATO trebuie să înceapă să acorde importanță Chinei. Ținând cont de realizările chineze în domeniul inteligenței artificiale, de achiziția de companii europene de tehnologie, de investițiile masive în infrastructura europeană, Alianța nu își mai permite să ignore avansul Chinei în domeniu.”
  • Camille Grand, asistent al secretarului general NATO în domeniul investițiilor: ”Pe termen lung, relevanța NATO va depinde de capacitatea de reacție, de adaptare, de modernizare și va reflecta interesul comun al aliaților. Investițiile în securizarea legăturilor transatlantice sunt esențiale pentru succesul viitor. Ca orice altă relație, și aceasta are nevoie de atenție și trebuie să ne reamintim mereu că beneficiile comune, ca și iubirea, nu sunt ceva ce durează la nesfârșit.”
  • Tomáš Valášek, director al think tank-ului Carnegie Europe: ”Unitatea NATO nu depinde de armate, legătura aceasta există și este puternică. Cel mai presant lucru pe care trebuie să îl rezolve alianța este acela de a securiza rețelele critice IT deținute de statele membre. Nu este foarte complicat să facem asta, dar procesul consumă timp și bani. Nu este neapărat un nou apel la creșterea contribuțiilor pentru apărare, dar este o realitate: suntem mai vulnerabili la atacuri cibernetice”.
  • Sophia Besch, cercetător la The Centre for European Reform, Berlin: ”Dacă NATO va supraviețui următoarei decade, atunci o va fi făcut dacă se adaptează celor două noi trenduri și dacă reușește să rescrie relația transatlantică. Primul lucru: Europa trebuie să devină mai capabilă  din punct de vedere militar, al doilea: să conștientizeze faptul că în umbra Rusiei crește un alt pericol- China. Dacă Europa și SUA nu se înțeleg să discute pe o singură voce cu Beijingul, NATO va suferi cu siguranță. Din acest punct de vedere, cred că NATO ar trebui să intermedieze discuții transatlantice pe această temă.”

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa profesională […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie

Proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) era finalizat în proporție de 88,8%, la sfârșitul lunii iulie, apropiindu-se data la care Uniunea Europeană va beneficia de o […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »