Negocieri la Bruxelles – Liderii grupurilor politice din PE au stabilit ca J.C. Juncker să formeze majoritatea parlamentară. Liderii statelor UE discută şefia Comisiei Europene

De Anne-Marie Blajan | 29.5.2014 .

Conferinţa Preşedinţilor din Parlamentul European – adică liderii grupurilor politice – au stabilit luni, după întâlnirea pe care au avut-o să discute despre preşedinţia Comisiei Europene, că Jean Claude Juncker să fie primul care să încerce să formeze o majoritate necesară învestirii în funcţie.

Candidatul PPE şi-a clamat victoria şi dreptul de a fi cel care să încerce să formeze o majoritate încă de duminică, însă până la întâlnirea de luni dimineaţă niciunul dintre ceilalţi doi contracandidaţi – socialistul Martin Schulz şi liberalul Guy Verhofstadt – nu îşi recunoscuseră înfrângerea.

PPE a obţinut cel mai mare număr de mandate în PE şi, potrivit înţelegerilor anterioare şi Tratatului UE, dreptul ca politicanul desemnat de acest grup politic să fie preşedintele Comisiei Europene, dacă reuşeşte să adune 376 de voturi.

Candidatul celui mai mare grup, domnul Jean Claude Juncker, va fi primul care va încerca să formeze majoritatea necesară. Invităm Consiliul European să înceapă consultările inter-instituţionale“, se arată în declaraţia liderilor politici din Parlamentul European.

Menţionarea numelui candidatului PPE este un semnat foarte puternic dat liderilor europeni care se reunesc mar’i seara la Bruxelles, pentru a discuta cine ar putea fi viitorul preşedinte al Comisiei Europene.

Există semnale că liderii europeni, care au avut obiecţii la adresa unora dintre candidatii forţelor politice europene, ar putea acţiona “în spatele uşilor închise” şi ar ignora noua metodă de alegere a preşedintelui Comisiei. În plus, există temeri că şefii de state şi de guverne din UE ar putea propune un alt candidat, nu pe unul dintre cei trei propuşi de familiile politice europene.

Jean Claude Juncker, Martin Schulz şi Guy Verhofstadt le-au transmis şi ei liderilor europeni că viitorul preşedinte al CE trebuie să fie unul dintre ei. Cu atât mai mult cu cât, consideră ei, au şi legitimitatea votului cetăţenilor europeni, chiar dacă nu a fost un vot direct pentru ei, ci pentru formaţiunea politică ce i-a desemnat candidaţi.

Rezultatele alegerilor europene

Ultimele rezultate publicate de Parlamentul European, de marţi, de la ora 14.00, arată un avans de 24 de mandate al PPE în faţa socialiştilor şi democraţilor, cu 213 la 189. LIberalii rămân a treia forţă politică în PE, deocamdată cu 64 de mandate, dar ele le contabilizează şi pe cele 6 ale PNL, încă afiliat la ALDE.

Însă, cum PNL a cerut afilierea la PPE, eurodeputatii liberali se vor alătura grupului PPE, iar numărul mandatelor ALDE se va reduce la 58, în timp ce PPE se va ridica la 219.

(Citiţi despre alianţele pe care le pot face Jean Claude Juncker şi Martin Schulz: Bătălia pentru preşedinţia CE: Jean Claude Juncker revendică victoria, adversarii lui nu se recunosc deocamdată învinşi )

Liderii europeni evaluează rezultatul alegerilor europene

Şefii de stat şi de guvern ai celor 28 de state membre se află luni la Bruxelles, mai întâi la reuniunile familiilor lor politice şi mai apoi participă la o cină de lucru care va avea ca subiect rezultatul alegerilor şi candidatul pentru preşedinţia Comisiei Europene.

Marea necunoscută este dacă liderii europeni vor susţine ideea candidaţilor familiilor politice sau nu. Declaraţii anterioare ale unor lideri europeni au arătat că, în ciuda presiunilor Parlamentului European, şefii de stat şi de guvern ar putea să nu ţină cont de interpretarea dată dată articolului 17 din Tratatul UE.

David Cameron, Angela Merkel şi premierul olandez Mark Rutte au spus clar că rezultatul alegerilor nu trebuie să aibă o pondere prea mare în alegerea persoanei propuse pentru preşedinţia CE.

Iar acum, în condiţiile în care niciunul dintre cele trei mari grupuri politice nu a obţinut o victorie detaşată şi numărul mandatelor lor a scăzut faţă de legislatura anterioară în favoarea reprezentanţilor partidelor “antisistem”, s-a creat terenul pentru un candidat de compromis, un candidat surpriză. Numele care apare cel mai des în discuţii este cel al şefei FMI, Christine Lagarde.

Însă, în urma întâlnirii de marţi seara nu se aşteaptă niciun anunţ în privinţa preşedintelui Comsiei. Herman Van Rompuy a şi precizat că este prea devreme să se avanseze un nume. Însă liderii grupurilor politce din PE, prin avansarea numelui lui Jean Claude Juncker forţează liderii europeni să îl desemneze pe fostul premier luxemburghez să formeze o coaliţie.

Preşedintele român Traian Băsescu a spus, la plecarea spre Bruxelles, că “rezultatul arată că PPE a câştigat alegerile fără a avea avea majoritate absolută (…) şi că este previzibil ca, în procesul de formare a noilor instituţii acest lucru, să cântărească foarte greu în desemnarea preşedintelui Comisiei Europene”.

Prima şansă o are “un reprezentant PPE şi noi vom susţine acest lucru fără rezerve”, a mai spus Traian Băsescu.

“Un reprezentant PPE”, potivit afirmaţiilor preşedintelui, poate însemna nu neapărat candidatul Jean Claude Juncker. Dacă el nu obţine majoritatea, a apărut şi varianta în care Consiliul l-ar putea propune Parlamentului European pe premierul finalndez, Jirki Katainen.

David Cameron şi Viktor Orban sunt printre liderii care au spus deschis că nu îl vor sprijini pe politicianul din Luxembrug. Însă acesta a primit marţi un sprijin neaşteptat: al premierului austriac de centru-stânga, Werner Faymann.

Acesta a spus că Jean Claude Juncker trebuie să devină preşedintele Comisiei pentru că PPE a obţinut cele mai muklte mandate. Este primul lider socialist care arată că nu îl susţine pe Martin Schulz pentru această poziţie.

Germanul nu şi-a recunoscut încă înfrângerea în faţa lui Junker, argumentând că va vedea dacă este posibil să realizeze o coaliţie cu celelalte forţe din PE care să o depăşească pe cea pe care o va forma popularul.

Miza post-alegeri: viitoarea Comisie Europeană

Nu numai şefia Comisiei Europene este acum în negocieri, ci şi structura Comisiei viitoare şi componenţa acesteia.

Şapte comisari din actuala echipă au câştigat un mandat în Parlamentul European, iar patru dintre ei sunt indecişi dacă să îl accepte sau au şanse să rămână şi în viitoarea Comisie, scrie Euractiv.com. Cei şapte sunt:

  • Viviane Reding (Luxemburg – PPE) – comisarul pentru Justiţie şi Drepturi Fundamentale
  • Antonio Tajani (Italia – PPE) – comisar pentru Industrie
  • Maros Sefcovic (slovacia- PES) – comisar pentru Administraţie
  • Olli Rehn (Finlanda – ALDE) – responsabil pentru afaceri economice şi monetare
  • Janusz Lewandowski (Polonia – PPE) – comisarul pentru Buget
  • Neven Mimica (Croaţia – PES) – protecţia consumatorilor
  • Karel de Gucht (Belgia – ALDE) – comisarul pentru comerţ

Dintre cei şapte, doar slovacul Maros Sefcovic este deja propunerea oficială a guvernului ţării sale pentru viitoarea Comisie, ceea ce va însemna că va renunţa la locul în PE în favoarea postului din CE.

Şi croatul Neven Mimica este de aşteptat să rămână comisar, pentru un mandat întreg, având în vedere că s-a alăturat echipei în 2013, când Croaţia a aderat la UE.

Italianul Antonio Tajani a confirmat deja că va ocupa locul în PE.

În schimb, decizia lui Viviane Reding depinde de confirmarea sau nu a lui Jean Clause Juncker la preşedinţia Comisiei. În componenţa CE nu pot fi doi luxemburghezi, prin urmare planurile lui viviane reding vor fi fpcute publice probabil după ce se va şti ce poziţie va ocupa fostul premier al Luxemburgului.

În privinţa comisarului polonez, şi viitorul său în Comisie depinde de premierul Donald Tusk, care trebuie să ia o decizie dacă vrea sau nu să facă el însuşi parte din CE.

Olli Rehn, comisarul pentru afaceri economice şi monetare este al doilea membru ca importanţă al Comisiei europene în prezent şi are mari ambiţii politice la nivel european. El a fost contracandidatul lui Guy Verhofstadt în curs internă, din ALDE, pentru şefia Comisiei Europene şi a renunţat, evident în schimbul unui sprijin pentru obţinerea unei poziţii de top la nivel european – die reprezentant pentru plitică externă, fie o funcţie în domeniul economic.

Prin urmare, este puţin probabil să se mulţumească doar cu un mandat de eurodeputat. Numai că deciziile privind celelalte funcţii de conducere în sistemul instituţional al UE se vor decide doar în septembrie.

Aşa că Olli Rehn ar putea accepta mandatul în PE, pe care ar risca să îl piardă dacă rămâne în Comisie până la formarea noii echipe. iar prezenţa în CE i-a putea diminua şansele pentru o funcţie mai mare în UE.

Şi mai există o variabilă: premierul finalndez Jirki Katainen. Dacă liderii UE decid să îl propună pe acesta pentru postul de preşedinte al Comisiei, atunci este exclus ca un al doilea finlandez să obţină un post de top în UE.

Citiţi şi:

Bătălia pentru preşedinţia CE: Jean Claude Juncker revendică victoria, adversarii lui nu se recunosc deocamdată învinşi

Rezultate parţiale alegeri – UE: Popularii – 212 mandate, socialiştii – 186, liberalii – 70

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »