Negocierile pe datoria Greciei pe datoria Greciei – în săptămâna critică. Atena vrea reducerea cu 50%

De Iulian Soare | 16.1.2012 .

Lukas Papademos - premierul Greciei

Guvernul de la Atena şi reprezentanţii creditorilor se vor întoarce în această săptămână la masa crucialelor negocieri pentru reducerea datoriei Greciei, după ce cancelarul german Angela Merkel a subliniat duminică necesitatea ca ambele părţi să fie rezonabile şi să ajungă la un acord cât mai repede posibil, relatează Bloomberg.

Ministrul de Finanţe Evangelos Venizelos a spus sâmbătă că discuţiile cu Institutul Internaţional de Finanţe (IIF) de la Washington, care reprezintă o mare parte din creditorii externi deţinători de bonduri greceşti, vor fi reluate pe 18 ianuarie. Oficiali IIF au confirmat posibilitatea de a reveni la Atena la mijlocul acestei săptămâni, după ce vineri, 14 ianuarie, discuţiile au fost suspendate. “Cu fiecare zi care trece, situaţia devine tot mai critică. Pieţele financiare vor să vadă că s-a ajuns la o soluţie. Politicienii trebuie să pună presiune pe ambele părţi”, a apreciat Christian Muschick, analist la centrul Silvia Quandt Research din Frankfurt.

Reducerea cu 50% a valorii bondurilor elene şi o tăiere voluntară a datoriei Greciei de la 160% din PIB la 120% a fost convenită de liderii zonei euro şi reprezentanţii pieţelor financiare în octombrie.

Cursă în contratimp

Venizelos a subliniat că Atena trebuie şi încearcă să obţină acordul cu creditorii înainte de reuniunea miniştrilor de finanţe din zona euro de pe 23 ianuarie, urmată apoi de Summitul European din 30 ianuarie. Celelalte ţări ale zonei euro trebuie să îşi dea acordul formal asupra înţelegerii, astfel încât în prima săptămână din februarie să poată fi anunţate de Atena detaliile tehnice şi legislative ale reducerii datoriei.

Înţelegerea cu deţinătorii de bonduri este primordială pentru ca guvernul lui Lucas Papademos să deschidă discuţiile cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală European (BCE) privind acordarea celui de-al doilea pachet de salvare, în valoare de 130 de miliarde de euro. Echipa comună de experţi a celor trei organisme este aşteptată marţi, 17 ianuarie, la Atena. Atât reducerea datoriei, cât şi obţinerea noului pachet sunt cruciale pentru ca Atena să se recredibilizeze şi să evite recunoaşterea falimentului. Un test crucial al capacităţii Atenei de evitare a defaultului va fi pe 20 martie, când va trebui să facă o plată de 14,5 miliarde de euro pentru bonduri scadente.

Într-un interviu acordat luni CNBC, premierul Papademos a subliniat că suspendarea de vineri a discuţiilor cu creditorii nu reprezintă o problemă majoră şi şi-a exprimat încrederea că atât negocierea cu aceştia, cât şi cu echipa FMI, CE şi BCE va fi finalizată în următoarele două-trei săptămâni.

Reducere peste 50%

Charles Dallara, unul dintre copreşedinţii IIF, care reprezintă interesele a 32 de creditori ce deţin bonduri elene în valoare de peste 47 miliarde euro, a declarat pentru Financial Times că un acord de principiu cu guvernul de la Atena este necesar până la sfârşitul acestei săptămâni, însă nu grecii sunt problema. “Toţii şefii de state europeni au spus în octombrie că vor o reducere cu 50% a dobânzilor şi un acord voluntar.

Unii dintre colaboratorii lor nu respectă însă decizia aceasta”, a spus Dallara. Potrivit Bloomberg, unele guverne europene au făcut presiuni ca Grecia să impună creditorilor care să depăşească reducerea de 50%, urcând chiar până la 75-80%. Creditorii reprezentaţi de IIF, printre care se numără National Bank of Greece SA, BNP Paribas SA, Commerzbank AG, Deutsche Bank AG, Intesa Sanpaolo SpA, ING Groep NV, Allianz SE şi Axa SA, nu vor să accepte o reducere mai mare de 60%. Pentru că deşi guvernul elen e presat de timp, nici ei nu doresc să se angajeze în proceduri legale de durată de recuperare a datoriei. Sunt şi excepţii, cum ar fi fondul Vega Asset Management LLC din Madrid, care a ieşit în decembrie din grupul reprezentant de IIF, refuzând să accepte o reducere mai mare de 50%.

Băncile greceşti, care deţin un volum şi mai mare de titluri ale Atenei, sunt alarmate de faptul că guvernul Papademos, după înţelegerea cu creditorii externi, le va impune şi lor reduceri la cote mai ridicate de 40%, un prag considerat falimentar de reprezentanţii industriei bancare elene.

“Dacă pierderea pe bonduri atinge niveluri apropiate de 75%, atunci tot mai mulţi dintre creditori se vor gândi că toată înţelegerea nu prea are sens. Mai există şi îngrijorarea că dacă Grecia va obţine o reducere prea generoasă, vor fi încurajate şi alte ţări ale zonei euro să caute astfel de renegocieri ale datoriei”, a apreciat analistul Christian Muschick.

Principalul pericol

Incertitudinea privind stabilizarea datoriei Greciei reprezintă un pericol mai mare pentru siguranţa financiară a Europei decât retrogradarea ratingului a 9 ţări membre ale zonei euro operată vineri de către agenţia Standard&Poor’s, a declarat luni ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, potrivit Reuters.

De asemenea, Bill Gross, directorul fondului PIMCO, care are în portofoliu cel mai mare stoc din lume de titluri de stat, a apreciat că alarma trasă de Standard&Poor’s i-a făcut pe investitori să realizeze că posibilitatea de default a unor ţări din zona euro este cât se poate de reală pentru următoarea perioadă, iar Grecia are şansele cele mai mari să fie primul exemplu.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »