Negocierile UE – SUA: Miza, dosarele cu probleme și interesele României

De Luminita Bogdan, Claudiu Zamfir | 9.7.2013 .

Statele și Uniunea Europeană negociază începând de luni, la Washington, crearea celei mai mari zone de liber schimb din lume, într-un climat umbrit de recentele dezvăluiri privind activități de spionaj ale agențiilor americane de informații vizând instituțiile europene, tema unei reuniuni separate în capitala federală americană.

15 grupuri de lucru lucrează pe un acord de 200 de miliarde pe an

Prima rundă de discuții a început departe de ochii presei, sub conducerea reprezentantului american pentru comerț extern, Michael Froman, și a negociatorului-șef al UE, Ignacio Garcia Bercero. Cei doi oficiali vor superviza discuțiile celor aproape 15 grupuri de lucru, formate din 150 de experți ai echipelor SUA și UE, ce au misiunea de a aborda toate domeniile, de la piețele publice, investiții, proprietatea intelectuală, comerţul electronic, concurenţǎ, până la detalii precum ingredientele care trebuie să apară pe cremele anti-îmbătrânire.

Obiectivul acordului este cât se poate de ambițios: eliminarea barierelor vamale și, mai ales, simplificarea formalităților administrative, care îngreunează schimburile între Statele Unite, prima putere mondială, și Uniunea Europeană, principalul partener comercial al Washingtonului.

Dacă se va ajunge la un numitor comun şi acordul va fi semnat, va fi cel mai mare acord comercial din istorie, care va duce, printre altele, la costuri scăzute pentru companiile care vor face afaceri peste Ocean. Analiștii spun că punerea în practică a unui astfel de acord ar duce la creşterea comerţului transatlantic cu peste 100 sau chiar 200 de miliarde de dolari pe an.

Presa din Statele Unite scrie că este de aşteptat ca negocierile să dureze ani de zile, deși obiectivul Comisiei Europene pentru finlizarea discuțiilor este sfârșitul anului 2014.

Dosarele cu probleme pentru Bruxelles și Washington

Experții consideră însă că divergențele asupra unora dintre temele discuțiilor de la Washington vor fi greu de depășit.

Astfel, cele 28 de state membre UE nu vor renunța ușor la normele fitosanitare și la principiul precauției, invocate pentru interzicerea organismelor americane modificate genetic.

La rândul lor, Statele Unite se vor “crampona” fără îndoială de legislația locală – Small Business Act, Buy American Act, prin care companiile americane au acces prioritar pe anumite piețe publice americane, în detrimentul întreprinderilor străine, iar europenii speră într-o eliminare a acestei reguli, astfel încât să aibă acces în zonă.

O altă temă care va provoca dezbateri aprinse se referă la protecția datelor personale. Marile companii americane, printre care Google și Facebook, doresc ca Washingtonul să obțină o aplicare mai puțin strictă a reglementărilor europene în materie, considerate o frână în activitățile lor, însă dosarul a devenit unul sensibil pentru Europa, odată cu dezvăluirile privind colaborarea companiilor din industrie cu serviciile americane de securitate.

De asemenea, deși Franța și-a impus poziția în ceea ce privește excluderea de la negocieri a sectorului audiovizual, subiectul ar putea fi readus la masa discuțiilor, în condițiile în care Parisul a avut un schimb de replici pe această temă cu Bruxellesul, iar dosarul nu este susținut în unanimitate de statele membre.

De altfel, Parisul a cerut deja transparenţă în negocierile vizând crearea unei zone de liber-schimb între Uniunea Europeană şi Statele Unite, exprimându-şi dorinţa de a monitoriza procesul de negocieri condus de Comisia Europeană.Ne cunoaştem interesele ofensive, defensive, în special în domeniul agriculturii: nu vrem ca audiovizualul să figureze în negocieri, nu vrem organisme modificate genetic sau carne cu hormoni”, a declarat ministrul francez al comerţului, Nicole Bricq.

La rândul său, ministrul pentru afaceri europene Thierry Repentin a precizat că Franţa a obţinut trei “linii roşii”, pe temele excepţiei culturale, a produselor agricole şi a armamentului, care să nu fie trecute de Uniunea Europeană în negocierile comerciale cu SUA.

Pentru Europa, acordul comercial cu Statele Unite are o miză crucială, în condițiile în care recesiunea se face încă simțită pe continent.

La rândul lor, americanii și-ar putea reduce deficitul comercial, după ce în 2012 au importat bunuri în valoare de 380,8 miliarde euro provenind din Europa, iar exporturile spre Bătrânul Continent s-au ridicat doar la 265,1 miliarde euro.

Think-tank-ul Centre for Economic Policy Research, estimează însă că acordul ar însemna profituri uriaşe pentru ambele părţi: 92,7 miliarde de euro de venituri suplimentare pentru UE şi 95 de miliarde de dolari pentru SUA.

România și negocierile UE – SUA

În negocierile Washington-Bruxelles privind viitorul Acord de liber schimb, România ar urma să-și apere interesele raliindu-se unui bloc de state membre UE cu interese similare, ca și în alte chestiuni negociate la nivelul Uniunii Europene.

Asttfel, ministerele de linie din România – în speță Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Economiei – trebuie să analizeze grupele de mărfuri și servicii pe care trebuie și poate să și le protejeze pentru a-și păstra avantajul competitiv atât pe piața europeană cât și pe cea americană.
De asemenea, Guvernul trebuie să analizeze și cum ar putea să-și sporească avantajul competitiv la anumite grupe de produse.

”Ministerele trebuie să ia linie cu linie grupele de mărfuri și să formuleze puncte de vedere pentru fiecare în parte, pe care România să le susțin ă în procesul de negociere dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, a declarat, pentru cursdeguvernare.ro, consilierul financiar Aurelian Dochia.
Uniunea Europeană are experiența acordurilor de liber schimb, fiind în discuții și o înțelegere cu India. De asemenea, de la 1 iulie 2011 a intrat în vigoare acoerdul de liber schimb cu Coreea de Sud.
Deși piața coreeană și forța economică a statului asiatic este mult mai mică decât cea a SUA, poziționarea României în negocierile Bruxelles-Seul ne pot indica modul în care România ar putea să se implice în negoecierile UE-SUA.

Fostul Comisar European Leonard Orban și-a amintit că în cazul acordului UE-Coreea de Sud, Uniunea Europeană s-a împărțit în două mari grupe de state: flancul sudic și nordul puternic industrializat.
Atunci, Italia a fost ultma țară care a ratificat acordul de liber schimb cu Coreea de Sud, principalul punct divergent fiind piața de automobile: Italia este un important producător de mașini de litraj redus, la fel ca și Coreea de Sud, iar Roma se temea că piața auto a UE avea să fie invadată de mașinile sud-coreene.

”Au existat puncte de vedere diferite în interiorul Uniunii Europene. Flancul sudic, în general, a fost pentru concesii minime, flancul nordic a fost pentru concesii cât mai mari astfel încât să se poată încheia acest acord. Nu vreau să vă ascund că și România a fost destul de apropiată de poziția Italiei și a Franței”, a declarat Leonard Orban, pentru cursdeguvernare.ro.
Fostul ministru al Afacerilor Europene a anticipat că acordul se va negocia foarte dificil.

”Va fi un acord extrem de important, dar foarte dioficil de negociat. Dincolo de interesele, inclusiv ale noastre, în acest proces, eu cred că ar fi extrem de important ca acest acord să fie negociat și să fie aplicat cât mai repede posibil”, a mai spus Leonard Orban.

În schimb, în ceea ce privește investițiile americane în România, nivelul acestora ar putea scădea din cauza unui acord de liber schimb SUA-UE , pentru că firmele din SUA ar urma să pătrundă fără restricții pe piața Uniunii Europene cu produsele fabricate în SUA și astfel nu vor mai avea nevoie să deschidă facilități în țări ca România.
”Ridicarea unor restricții pe piațșa Uniunii Europene ar însemna eliminarea unor motive care determină companiile americane să investească în România”, a declarat consultantul financiar Aurelian Dochia.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »