DOCUMENT Final al bătăliei pentru preşedinţia CE: Jean-Claude Juncker a fost votat de PE. Programul politic al noului preşedinte

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Jean-Claude Juncker a obţinut votul Parlamentului European, devenind astfel noul preşedinte al Comisiei. Din 729 de voturi exprimate, 422 europarlamentari au votat pentru confirmarea acestuia, 250 au fost împotrivă, iar 47 s-au abţinut. 10 voturi au fost invaidate. Acesta avea nevoie de jumătate din voturile eurodeputaţilor europeni, 376.

Politicianul din Luxemburg şi-a început discursul în plenul PE de la Strasbourg argumentând că trebuie ca europenii trebuie să aibă motive de optimism.

“Trebuie să le oferim cetăţenilor noştri un vis, pentru că în europa este loc şi pentru vise”, a spus acesta. O poziţie total diferită faţă de cea pe care a avut-o în campania electorală, când a susţinut o “Europă serioasă, nu una a viselor”.

Jean-Claude Juncker a vorbit despre modul de alegere a preşedintelui CE. Acesta le-a mulţumit europarlamentarilor că au apărat “principiul democratic” şi au ţinut ca preşedintele Comisiei să fie numit în funcţie de rezultatul alegerilor: “Sunteţi primul parlament care alege pe deplin preşedintele Comisiei”, a afirmat acesta.

Principalele declaraţii ale lui Jean-Claude Juncker, un discurs început în limba franceză:

  • Vom fi o comunitate de jucători, dar nu vor juca împotriva Consiliului UE şi a Consiliului European.
  • Nu voi fi un servitor al Parlamentului, ci sunt hotărât să fac propuneri care să vă reflecte ideile. Haideţi să nu îi plictisim pe cetăţeni cu bătălii interinstituţionale. Rezistaţi tentaţieide a critica Bruxelles-ul, mai ales în condiţiile în care aţi spus “da” în Bruxelles, le-a transmis el liderilor europeni.

“Voi vorbi acum în limba celor care au câştigat Cupa Mondială”, a spus Jean-Claude Juncker, trecând la discursul în germană, în partea în care a vorbit despre economie.

  • Economia trebuie să servească oamenilor, nu invers. Sunt un entuziast al economiei sociale, al prosperităţii nu doar pentru unii, ci pentru toţi.
  • Avem nevoie de investiţii în infrastructură, coordonarea investiţiilor, reindustralizare, energii regenerabile.
  • Trebuie să extindem garanţia pentru tineri pentru a le fi accesibilă şi celor care până în 30 de ani, nu doar celor până în 25 de ani.
  • Discrusurile noastre au durat mai mult decât eforturile noastre de a reduce birocraţia.
  • Pactul de Stabilitate şi creştere nu se va schimba şi mă voi asigura de asta. Stabilitatea nu este doar o condiţie de aderare la zona euro. Trebuie menţinută constant.
  • Nu am avut o criză a monedei euro, am avut o criză a datoriilor suverane. Am făcut tot posibilul ca aceşti oameni harnici , grecii, şi măreaţa lor ţară să rămână în zona euro.
  • Când vorbim despre programe de ajustare, trebuie să lucrăm în paralel la un plan B
  • Troika trebuie să fie mai democratică, sub controlul parlamentului şi vom face asta.

Jean Claude Juncker a schimbat din nou limba şi a trecut la engleză, atunci când a vorbit despre piaţa unică şi despre tarifele de roaming.

  • Tarifele de roaming trebuie să dispară total şi ele vor fi eliminate.
  • (uniunea energetică) Trebuie să ne unim resursele, să combinăm infrastructura şi să creăm o putere de negociere colectivă a contractelor energetice.
  • Libera circulaţie a forţei de muncă a fost întotdeauna unul dintre principiile pieţei comune şi vor apăra acest principiu. Libera circulaţie este o oportunitate, nu o ameninţare.
  • Criza nu s-a terminat. Se va termina doar când nu vom mai avea somaj.
  • Vreau să lupt contra fraudei fiscale, sunt în favoarea unei taxe comune corporatiste şi a taxei pe tranzacţiile financiare.

Jean-Claude Juncker a vorbit extensiv şi despre tratatul de comerţ şi investiţii cu SUA, TTIP:

  • Haideţi să fim mai transparenţi, pentru că nu avem nimic de ascuns. Toate documentele referitoare la negocierile pentru TTIP vor fi făcute publice.
  • Dacă nu le facem publice, TTIP va muri.
  • Acordul nu va fi încheiat în orice condiţii, nu putem abandona normele noastre europene.
  • Nu vreau ca protecţia datelor să facă parte din madatul de negociere al TTIP, dar sunt de acord cu un tratat UE-SUA

Noul preşedinte al Comisiei a trecut mai apoi la politica externă şi viitorul Europei:

  • Mă voi asigura că persoana care va deveni înalt reprezentant nu va mai fi lăsată fără sprijinul miniştrilor de externe.
  • Dacă vrem ca UE să aibă o politică externă, trebuie să fim reprezentanţi de o singură persoană în lume.
  • (despre extindere) În următorii 5 ai nu vom mai adera noi ţări. Este greu de imaginat că oricare dintre ţările cu care suntem în negocieri vor îndeplini criteriile până în 2019, însă negocierile vor continua, iar alte ţări europene au nevoie de o perspectivă europeană de pe care să se poată baza, dar realistă.
  • Mă refer în special la ţările din Bacanii de Vest. Această regiune tragică are nevoie de o perspectivă europeană pentru că altfel vechii demoni se vor trezi la viaţă.
  • (despre viitorul Europei) Nu este momentul pentru o revoluţie, dar nici pentru o contra-revoluţie.
  • Să nu mai vorbim despre state vechi şi state noi, sunt doar state membre, nici vechi, nici noi.
  • Moneda euro nu este o ameninţare pentru Europa. Este o mândrie.

Această ultimă afirmaţie a stârnit atât aplauze zgomotoase, cât şi huiduieli din partea unor eurodeputaţi britanici, care strigau: “Şi Marea Britanie?”. Jean-Claude Juncker le-a replicat, în limba engleză, deşi se reîntorsese între timp la limba franceză: “Apăr moneda comună pentru că ea a apărat Europa, economia acesteia şi pe cetăţenii ei”.

Descărcaţi AICI programul politic integral al lui Jean-Claude Juncker.

Un proces lung şi controversat

Votul din legislativul de la Strasbourg încheie un proces extrem de îndelungat şi controversat şi intese negocieri pentru candidatul la această înaltă funcţie de conducere la nivelul UE. Cea mai importantă, având în vedere că este în atribuţiile Comisei Europene să propună legislaţie, să urmărească respectarea ei şi să penalizeze abaterile şi să negocieze tratatele internaţionale.

Spitzenkandidat şi bătălia interinstituţională

Pentru prima dată, la iniţiativa PE şi la insistenţele acestei instituţii, familiile politice şi-au nominalizat candidaţii pentru şefia Comisiei Europene încă dinainte de alegerile europene. Potrivit noii proceduri, liderii europeni reuniţi în Consiliu, cei care nominalizează candidatul pentru şefia CE, trebuiau să ţină cont de rezultatul alegerilor şi să îl nominalizeze pe cel al familiei politicie care aobţinut cele mai multe voturi.

Au existat adevărate dezbateri electorale în campanie, iar întregul proces a fost unul mai democratic decât până acum, când ocupantul acestei funcţii era decis pin negocieri cu uşile închise, de către şefii de state şi de guverne ai UE.

Numai că liderii europeni au simţit că au puţin spaţiu de manevră, Parlamentul a insistat asupra nominalizării lui Jean-Claude Juncker, din partea PPE, familia care a obţinut cele mai multe mandate în PE. Dar nu o majoritate.

Aşa că a început jocul negocierilor, în condiţiile în care liderii europeni nu au vrut să li se impună de către PE interpretarea în acese sens a Tratatului de la Lisabona. În final, Consiliul European l-a nominalizat la sfârşitul lunii iunie, prin vot – o procedură în premieră, pentru că anterior toate deciziile au fost luate prin consens – pe Jean-Claude Juncker.

David Cameron şi premierul ungar, Viktor Orban au fost singurii care au făcut notă discordantă: ei s-au opus candidaturii politicianului luxemburghez. Totuşi, în urma acestei opoziţii, liderii europeni au spus că intenţionează să revizuiască acest mod de alegere a preşedintelui Comisei, odată ce nou echipă îşi va începe activitatea.

Promisiuni pentru obţinerea majorităţii

Jean-Claude Juncker a avut nevoie de majoritate, iar ca să o obţină a avut evident nevoie de o mare coaliţie stânga-dreapta. În înţelegerea cu membrii grupului politic S&D, el a promis familiei socialiste postul de comisar pentru afaceri economice.

În plus, potrivit EUobserver, în discursul său în faţa socialiştilor din PE a vorbit despre mai multe aspecte din obiectivele politice ale acestora:

  • A spus că este în favoarea ideii unui salariu minim european, dacă armonizat, măcar ca o recomandare pentru statele membre
  • A vorbit despre o flexibilitate în aplicarea regulilor de deficit şi datorie publică, nu despre o flexibilizare a pactului de stabilitate, ci de flexibilitate în interiorul acestuia
  • S-a angajat să creeze un post de comisar pentru drepturi fundamentale
  • Susţine mai multă solidaritate cu ţările din sudul continentului, pentru a face faţă migraţiei

 

Citiţi şi:

Pregătirea unui Consiliu decisiv pentru soarta UE/ Nouă lideri socialişti îl susţin pe J C. Juncker. David Cameron, tot mai izolat în opoziţia sa faţă de luxembrughez

Noua Comisie Europeană: nominalizări, certitudini, variante vehiculate pe holurile de la Bruxelles

Rudele politice ale lui J.C. Juncker nu au căzut de acord pe candidatura acestuia la președinția CE

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »