Noua Constituţie a Ungariei îngrijorează Europa

De Alexandra Fusoi | 3.1.2012 .

Noua Constituţie ungară, intrată în vigoare la 1 ianuarie, a fost întâmpinată cu proteste de stradă şi critici dure în Ungaria, dar şi cu avertismente şi îngrijorare în restul lumii.

Aproape 100.000 de persoane au protestat luni la Budapesta, afirmând că noua Lege fundamentală subminează democraţia şi deschide calea către o dictatură. Protestul a avut loc în timp ce la Opera din Budapesta se desfăşura un eveniment de amploare, organizat de guvern, pentru a marca intrarea în vigoare a noii Constituţii.

Guvernul condus de premierul Viktor Orban a adoptat în ultima vreme multe măsuri care au născut controverse puternice. Dar, dispunând de o majoritate de două treimi, nu are, practic, opoziţie, iar măsurile deja adoptate vor fi foarte dificil de modificat în viitorul previzibil.

Printre pachetele de legi adoptate astfel se află şi Constituţia – care, printre altele, modifică denumirea oficială a ţării, din Republica Ungaria în Ungaria. Iar multe dintre vederile noii Legi fundamentale confirmă sau completează legi deja adoptate după venirea la putere a partidului lui Orban, Fidesz.

Noua legislaţie ungară modifică statutul Băncii Centrale

Una dintre cele mai contestate modificări din ultima perioadă – adoptată chiar înainte de sfârşitul anului – se referă la statutul Băncii centrale şi pune în discuţie chiar independenţa acesteia. Şi a fost şi unul dintre motivele suspendării unei prime runde de discuţii între Budapesta şi reprezentanţii UE şi ai Fondului Monetar Internaţional.

În pofida criticilor constante formulate de partenerii străini, Parlamentul a votat în favoarea legii care reduce prerogativele preşedintelui Băncii centrale, care nu îşi va mai putea numi adjuncţii, desemnaţi pe viitor de prim-ministru. Alţi doi membri ai noului consiliu monetar extins vor fi desemnaţi de Parlament – iar organismul va deveni astfel un consiliu unde majoritatea politică parlamentară va avea o poziţie mult consolidată.

O altă măsură adoptată la 30 decembrie impune ca orice modificare a politicii fiscale să fie aprobată în Parlament, cu o majoritate de două treimi din voturi. Denunţată de Comisia Europeană, măsura riscă să împiedice ajustările necesare în cazul unei creşteri necontrolate a deficitului sau a datoriei, mergând în sens invers faţă de tendinţa europeană generală. Iar Guvernul a creat şi un consiliu bugetar format din trei membri numiţi de prim-ministru, care are posibilitatea de a bloca proiectele de buget.

Noua lege electorală, motiv de dispută în Ungaria

Iar noua lege electorală – votată cu puţin înainte de Crăciun – face extrem de dificilă alternanţa politică, îi devaforizează pe candidaţii independenţi sau acordurile de coaliţie înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Şi reduce şi numărul de putaţilor, de la 386 la 199. În plus, noua lege oferă drept de vot, pentru listele partidelor, pentru membrii minorităţilor maghiare din ţările vecine şi favorizează, prin definirea circumscripţiilor, partidul aflat la putere.

În ceea ce priveşte noua legislaţie privind presa, adoptată la sfârşitul anului 2010, aceasta prevede înfiinţarea unui consiliu pentru media, numit pentru un mandat de nouă ani şi format în majoritate din reprezentanţi ai partidului de guvernământ, Fidesz. Consiliul supraveghează presa publică şi privată (presă scrisă, audiovizual, site-uri Internet şi bloguri) şi îi poate sancţiona pe cei care nu dau dovadă de „echilibru politic” sau care aduc atingere demnităţii umane. Şi îi poate obliga pe ziarişti să-şi dezvăluie sursele atunci când este vorba despre securitatea naţională şi poate decide închiderea unor companii din sectorul public sau poate decide să nu prelungească licenţele posturilor de radio sau televiziune private.

Prevederi contestate în privinţa religiei

Nici legislaţia privind religia nu a scăpat de modificări. Noua lege a religiilor reduce numărul comunităţilor care pot beneficia de subvenţii publice, excluzând comunităţile evanghelică, budistă, musulmană, mormonă sau martorii lui Iehova. În schimb, contribuabilii pot cere ca 1 la sută din impozitele plătite să fie direcţionate către un anumit grup religios.

În Constituţie a fost introdusă însă o formulă religioasă conţinută în textul imnului naţional, iar textul reafirmă valorile creştine ale ţării, exclude orice formă de căsătorie homosexuală şi precizează în mod explicit că mariajul nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie.

Legea ameninţă şi dreptul la întreruperea de sarcină, precizând clar că un embrion este o viaţă omenească încă de la începutul sarcinii.

Preambulul Constituţiei vorbeşte şi despre apărarea unităţii intelectuale şi spirituale a naţiunii şi include numeroase aspecte sociale, despre care Fidesz afirmă însă că îmbunătăţesc cadrul legal naţional. „În pofida dezbaterilor politice, credem că este foarte important că, pentru prima dată, un Parlament ales în mod liber a elaborat Legea fundamentală”, afirmă deputatul Gergely Gulyas. Iar Orban afirmă că  noile prevederi legislative sunt necesare pentru încheierea „erei postcomuniste”, în care noile partide „nu au reuşit să aibă o structură stabilă”, şi că este necesară schimbarea „unei Constituţii vechi”.

Foştii disidenţi ungari cer UE să facă ceva

Printre cei nemulţumiţi se află şi 13 foşti disidenţi ungari, care l-a acuzat pe Orban, într-o declaraţie intitulată „Declinul democraţiei – apariţia dictaturii”, că „distruge statul de drept democratic” şi că „elimină mecanismele de control şi aplică o politică sistematică de desfiinţare a instituţiilor autonome.

Ei au cerut Uniunii Europene „să nu stea şi să privească felul în care Ungaria este ţinută ostatică de un tiran depăşit şi provincial” şi „să ia atitudine împotriva” prim-ministrului ungar.

Laszlo Rajk, unul dintre semnatarii scrisorii, îl compară pe Orban cu Janos Kadar, fostul lider comunist care a pus capăt revoltei din 1956 dinm Ungaria. „Şi Kadar, şi Orban au fost iniţial de partea revoluţiilor şi ambii au trădat ideile acestora. La prima vedere, pare ciudat să-i compari, dar, dacă te gândeşti la carierele lor, sunt foarte asemănători”, a spus Rajk, citat de Financial Times.

Foştii disidenţi contestă atât aspectele legale, cât şi pe cele politice ale noilor legi, inclusiv cele care vizează Curtea Constituţională, care a fost transformată, treptat, într-un organism fără nici o putere, pe măsură ce în componenţa sa au intrat tot mai mulţi membri loiali Fidesz.

Un raspuns

  1. Adi
    3.1.2012, 15:21

    Denumirea tarii nu mi se pare un progres concludent. Ca e Republica Ungaria sau doar Ungaria, nu e mare diferenta. Romania e doar Romania, si nu ar fi relevant daca i s-ar adauga si Republica la nume. Dar independenta Bancii Nationale, da, cred ca i-ar supara tare pe bancherii lumii, daca li se ia puterea de a o mai dirija, si si-ar asuma puterea asta statul ungar fara sa ii mai intrebe. Legea electorala noua nu e mare lucru, e o masura de economisire a fondurilor publice care si in Romania a fost decisa de popor prin referendum, doar ca la noi guvernantii tot amana sa o puna in aplicare – fiindca politicienii au nevoie de cat mai multe posturi de parlamentar platite gras de stat, chiar daca nu fac mai nimic pentru progresul tarii. In ce priveste religia, cat timp bisericile sunt scutite de impozite, nu vad de ce ar trebui sa fie sustinute de statul LAIC. Poate ar trebui si la noi ca biserica sa fie mutata in sfera afacerilor private, apolitice, si nesustinute politic si administrativ, si sa se supuna legilor economice pentru orice afacere privata, ca in America. In fond, orice biserica este o mare afacere neimpozitata cu crezul oamenilor, si asta tot mai mult in ultimele secole.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »