NYT: Cum să lupți cu ISIS în interiorul granițelor sale, nu înăuntrul granițelor Europei

De Mariana Bechir | 24.3.2016 .

Atunci când Statele Unite au declarat război Al Qaeda după atacurile din 11 septembrie, liderii americani au decis că scopul este distrugerea grupărilor care se ascundeau în Afghanistan, un stat eșuat. Tactica decisă: invadarea și cucerirea teritoriului inamic.

Pentru liderii Europei, care astăzi afirmă că sunt în război cu Statul Islamic, decizia este mult mai complicată: ascunzătorile dușmanului se află în ghetouri din Paris, din Bruxelles sau din alte orașe europene, practic  mini-state eșuate localizate în interiorul propriilor granițe.

În vreme ce Marea Britanie s-a alăturat imediat SUA în bombardarea unor ținte Stat Islamic din Siria, restul Europei a încercat inițial să înțeleagă și să se descurce cu proprii cetățeni care au contribuit la ascensiunea Statului Islamic. E vorba în principal de a treia generație de descendenți a imigranților musulmani, care s-au radicalizat în interiorul unor comunități sărace, lăsate să se dezvolte în afara culturii naționale.

Acest tip de comunități au fost incubatoarele în care au crescut cei care au executat, în numele Statului Islamic,  atât cele două atacuri de la Paris, cât și cel de marți, din Bruxelles.

Ca să rezolvi problema, afirmă analiști politici consultați de New York Times, Europa trebuie să facă mai mult decât să coopereze în materia securității sau să împartă informațiile cuprinse în listele celor care călătoresc în Siria.

Guvernele europene trebuie să dezvolte strategii de combatere a amenințărilor interne primordiale de natură socială și să rezolve dilemele de securitate, care provoacă îngrijorări legate de respectarea drepturilor omului, de supraveghere sau de echitatea unor procese.

”Europa poate gândi că este în război cu ISIS, dar nu poate arunca cu bombe în Molenbeek sau St. Denis decât dacă este pregătită să poarte un război civil”, afirmă François Heisbourg, președinte al Institutului Internațional pentru Studii Strategice, cu referire la importante zone musulmane aflate în Paris sau din Bruxelles.

Președintele Francois Hollande și premierul Manuel Valls descriu de ceva vreme lupta Europei cu Statul Islamic drept un război- ”o foarte periculoasă utilizare a acestui cuvânt, război”, crede François Heisbourg.

”Războiul cu Statul Islamic poate începe în orașul sirian Raqqa și s-ar putea termina cu un război civil în Algeria, și asta ar fi o victorie pentru ISIS. Ei caută să dezbine lumea”, crede Heisbourg. Suplimentar, acesta atrage atenția că expresia folosită nu doar de primii demnitari ai statului francez înnobilează Statul Islamic.

”Statul Islamic vrea să fie perceput drept stat în adevăratul sens al cuvântului, care are o armată, care are martiri. Statul Islamic vrea să fie perceput drept victimă a colonialismului Occidental, drept stat care poartă un război sfânt. În primul rând vrea să fie perceput așa de către tinerii musulmani din Europa, mulți izolați de lumea în care trăiesc, mulți săraci și furioși, care ar putea fi ușor atrași în cruciadă”, afirmă François Heisbourg.

Natura duală a luptei pe care Europa o poartă cu Statul Islamic este diferită de ”războiul global împotriva terorismului” purtat de Statele Unite. ”Și mult mai complicată”, consideră și Raffaello Pantucci, director al Royal United Services Institute.

”Avem nevoie de un răspuns dual”, consideră Pantucci, unul mult mai dur afară, în zona ocupată de Statul Islamic, și unul mult mai inteligent acasă, cu accent pe politici sociale pe termen lung, în beneficiul comunităților izolate sau dezavantajate. Principalul obiectiv ar fi contracararea vocilor radicale din aceste comunități, care oferă adesea delicvenților minori noi scopuri în viață.

Pantucci remarcă faptul că majoritatea celor suspectați de comiterea de acțiuni teroriste erau bine cunoscuți de poliție pentru activități ilegale. ”Trebuie să-i convingem pe acești oameni că nu se pot ridica din comunitățile lor cu arma automată sau cu bomba, dar mai întâi trebuie să înțelegem noi mecanismele care declanșează schimbarea radicală a personalității unui om”, spune Raffaello Pantucci, care a scris o carte pe această temă- ”Iubim moartea așa cum voi iubiți viața: teroriștii suburbiilor britanice”.

Importante zone defavorizate în care trăiesc musulmani se regăsesc în mai toate statele europene: în Marea Britanie există Bradford sau Est Birmingham, în Franța sunt celebrele banlieues- suburbi ale marilor orașe.

Belgia, oricum divizată de bariere lingvistice suplimentare celor administrative, este un caz deosebit- mai mult ca oriunde în Europa, Belgia încurajează auto-izolarea în numele multiculturalismului etnic și păcii.

”Sunt părți ale Europei, în special în Belgia, dar și în Franța, unde în ultimele decenii au apărut zone practic neguvernate, cum ai găsi în Yemen sau în Libia”, afirmă Peter R. Neumann, director al Centrului Internațional pentru Studiul Radicalizării și Violenței Politice din cadrul King’s College din Londra.

“Molenbeek este una dintre aceste zone, un loc pe care autoritățile locale dar și principalele grupuri musulmane l-au abandonat în baza unui pact informal de tipul: atâta vreme cât nu ne faceți probleme, noi nu vă deranjăm”, afirmă Peter R. Neumann.

Islamiștii radicali au descoperit curând că frustrările locale puteau fi canalizate spre extremismul radical, iar asta stă la baza eșecului eforturilor contra-teroriste, explică Neumann. ”Autoritățile s-au blocat în fața unor zone închise, inaccesibile, din care cu greu pot culege informații sau racola colaboratori”, este concluzia expertului britanic.

Raportat la populația Belgiei, numărul cetățenilor care au plecat în Siria sau Iraq ca să se alăture militanților islamici este cel mai mare din întreaga Europă: potrivit cifrelor ministerului belgian de Justiție, raportat la luna februarie, 441 de belgieni au plecat în Orientul Mijlociu, 117 dintre aceștia revenind după stagii petrecute pe acest front.

Zone ca Molenbeek sau Schaerbeek, acolo unde se bănuiește că au fost fabricate bombele utilizate în atentatele de marți, sunt zone-problemă de mult timp. Iar autoritățile europene ar trebui să găsească măcar acum soluții dacă nu vrea să poarte acasă războiul împotriva Statului Islamic.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »