O „nouă primăvară” a relaţiilor greco-ruse: Alexis Tsipras sfidează Europa de la Moscova

De Anne-Marie Blajan | 9.4.2015 .

tsipras-putin-540x304Premierul grec Alexis Tsipras şi preşedintele Vladimir Putin au afirmat că vor să relanseze relaţiile dintre ţările lor, care se află acum într-o „nouă primăvară”. Asta însă se întâmplă pe fondul unei noi schisme în interiorul Uniunii Europene, între Grecia şi celelalte state membre, în condiţiile în care UE vrea menţinerea sancţiunilor impuse Rusiei.

După o întâlnire de trei ore cu preşedintele rus – într-o vizită care are loc chiar înainte cu o zi şi în ziua în care Grecia trebuie să plătească o rată din împrumutul acordat de FMI – Alexis Tsipras transmite de la Moscova că „Grecia este o ţară suverană cu drepturi inalienabile, care poate decide asupra politicii sale externe” şi nu este „o colonie îndatorată”.

„Suntem un stat suveran şi putem semna acorduri în interesul nostru comun pentru a lupta împotriva crizei cu care se confruntă ţara noastră. De aceea am venit aici. Vrem să creăm legături de încredere cu Rusia”, a afirmat premierul grec.

Mai mult, acesta a plusat în declaraţii, creând astfel premisele unei rupturi cu UE: Alexis Tsipras a spus, din nou, la Moscova de această dată, că războiul economic împotriva Rusiei nu va rezolva problemele de securitate ale Europei pe care le are cu gigantul de la est şi ar putea duce la „un nou război rece în Europa”.

Înaintea vizitei sale în Rusia, oficiali ai UE l-au avertizat pe premierul Tsipras că subminează unitatea continentului  în privinţa poziţiei faţă de sancţiunile impuse Moscovei.

Iar Kremlinul a curtat îndelung Atena pentru a obţine susţinerea politică de a bloca sancţiunile antiruse.

Ce dă Rusia în schimbul sprijinului grec în UE

În schimb, preşedintele Putin a spus că este pregătit să ajute Atena, prin satisfacerea nevoilor de gaz ale Greciei prin cooptarea în proiectul Turkish Stream şi prin investiţii în sectoarele energetic şi de transporturi ale Greciei.

Înainte de întâlnirea celor doi lideri, Kommersant arăta, citând surse guvernamentale ruse, că Moscova este dispusă să acorde gaz ieftin Greciei, dar şi să acorde împrumuturi Atenei, în schimbul unor active. Presa rusă vorbea despre compania de gaz greacă DEPA, cea de căi ferate TrainOSE sau porturile din Atena şi Salonic.

În schimb, miercuri ministrul rus al Dezvoltării Economice, Aleksey Ulyukayev  spunea că Rusia a elaborat mai multe propuneri care ar putea duce la ridicarea embargoului impus produselor alimentare provenite din Grecia.

Potrivit declaraţiilor preşedintelui Vladimir Putin, Grecia nu a cerut ajutorul financiar al Rusiei în întâlnirea de miercuri.

Liderul de la Kremlin a precizat totuşi că Rusia ar putea oferi credite pentru proiecte comune mai ample cu Grecia în viitor. Iar Atena ar achita orice astfel de împrumut din profiturile obţinute din viitoarele astfel de proiecte.

Vladimir Putin nu a oferit mai multe detalii, dar a precizat că a discutat în amănunt această idee cu Tsipras, potrivit Reuters. Creditorii internaţionali ai Atenei ar avea de câştigat de pe urma cooperării dintre Rusia şi Grecia, crede preşedintele Putin.

Moscova ar fi interesată să participe la oferte de privatizare, în cazul în care Grecia va organiza astfel de licitaţii, iar liderul de la Kremlin speră ca firmele din Rusia să nu fie dezavantajate în faţa altor posibile companii.

Vladimir Putin a anunţat totodată că Grecia şi Rusia au adoptat un plan comun de acţiune pentru 2015 şi 2016, scrie The Guardian. “Am convenit să acordăm mai multă atenţie cooperării în privinţa investiţiilor. Până acum, cifrele au fost destul de modeste la acest capitol”, a spus liderul de la Kremlin.

În plus, preşedintele rus  a mai spus că Grecia poate deveni un centru de distribuţie a energiei.

Zi de plată pentru Grecia

Joi, guvernul grec trebuie să achite 448 de milioane de euro către FMI, parte din împrumutul  luat de la instituţia financiară internaţională.

Oficialii de la Atena le-au spus însă creditorilor din zona euro că nu vor mai ptuea achita ratele şi nici pensii şi salarii după data de 28 aprilie.

rate grecia
FOTO: The Telegraph

 

Şi pentru a antagoniza total zona euro, parlamentul grec votează joi o lege prin care vor fi angajaţi în sectorul public 12.000 de oameni. 3900 dintre ei sunt regangajaţi, după ce au fost concediaţi din motive de austeritate. Costul acestei decizii este de 72 de milioane de euro.

Pe de altă parte, reprezentantul Greciei la FMI şi-a dat miercuri demisia. Motivul nu este cunoscut încă, dar decizia a venit după întâlnirea ministrului de Finanţe grec cu şefa FMI, Christine Lagarde. Thanos Catsambas este un veteran la FMI şi a fost numit acolo în 2012, de către guvernul Samaras. A fost cel care a solicitat al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia.

 

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »