Până și marile bănci centrale ale lumii s-au speriat de schimbările climatice

De Adrian N Ionescu | 15.5.2019 .

Mari bănci centrale și alte autorităţi financiare ale lumii se așteaptă ca efectele schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale să fie cu atât mai negative cu cât nu au la dispoziție modele de evaluare potrivite, potrivit celui dintâi raport al Network for Greening the Financial System (NGFS).

Din NGFS fac parte mari bănci centrale ale lumii precum Bundesbank, Banca Poporului din China, Banca Franței, Banca Angliei, bănci precum BERD și Banca Mondială și alte autorităţi de supraveghere financiară din lume, dar nu şi din România.

Riscurile vizează toate piețele financiare, companiile, guvernele şi gospodăriile private din lume, prin costurile mari produse nu doar de pagubele provocate de fenomenele naturale extreme tot mai frecvente ci, mai ales de transformarea economiilor spre modele mai puţin poluante.

Ştiinţa lasă puţin loc de îndoială: Riscurile financiare legate de schimbările climatice nu sunt reflectate de evaluarea activelor (financiare)” și „este nevoie acum de leadership și de o acţiune coordonată la nivel global pentru a adaptarea la riscuri a  măsurilor necesare”, spune raportul NGFS.

Procesul de reducere a emisiilor „va avea un impact semnificativ asupra tuturor sectoarelor societății (gospodării, afaceri, guverne) în întreaga lume. (…) Deşi este nevoie de acţiune urgentă, impactul trecerii la o economie nepoluantă va fi cu atât mai mare cu cât tranziţia va fi mai abruptă”, spune raportul citat.

Impactul se va manifesta asupra tuturor variabilelor fundamentale pentru politicile monetare ale băncilor centrale, dintre care se remarcă:

  • Creştere economică,
  • Inflaţie,
  • Preţurile energiei şi alimentelor,
  • Productivitate,
  • Costurile în asigurări.

„Este responsabilitatea băncilor centrale şi a autorităţilor de supraveghere să-şi asume un rol substanțial în controlul riscurilor”, spune raportul citat

Pierderi uriașe și nevoi pe măsură

Pierderile de valoare ale activelor s-ar putea ridica la 17%, în funcție și de ritmul de creștere a temeraturii. Acordul de la Paris țintește la limitarea creșterii temperaturii cu 1,5 °C, ceea ce presupune investiții energetice de 830 de miliarde de dolari pe an, până în 2050.

Numai Uniunea Europeană a identificat o nevoie de investiții de 180 de miliarde de euro anual.

Dacă pierderile sunt asigurate, costurile se vor transmite în restul economiei prin intermediul companiilor de asigurări, iar dacă nu – vor fi suportete direct de gospodării, companii și bugetele guvernelor.

Scăderea capacității de plată a creditelor și scăderea valorii garanțiilor colaterale pentru acestea va spori riscul de credit, piețele financiare vor reflecta pierderile.

România va fi una dintre cele mai afectate țări, laolaltă cu „țările cu o diversificare economică scăzută, cu o piață de capital mai puțin flexibilă, o capacitate erdusă de adaptare la riscuri mai mari și cu o infrastructură publică mai puțin rezistentă”.

Numai costurile aferente dezastrelor naturale au depășit media ultimilor 30 de ani, de 140 de miliarde de dolari, în 7 din ultimii 10 ani. Numărul fenomenelor extreme s-a triplat din 1980 încoace.

Economia globală se va confrunta cu scăderea cu un sfert a veniturilor la nivel global până la sfârșitul secolului. Perspectiva pare îndepărtată dar și estimarea este compleșitoare, de vreme ce proporții mult mai mici pun în pericol stabilitatea sistemelor financiare.

Mai mult, realitatea poate fi și mai dură decât estimările atât privind orizontul de timp cât și statistica, din cauza unor evenimente cu efecte greu de evaluat, precum:

  • migrația în masă,
  • instabilitatea politică și
  • conflictele regionale și nu numai.

„To do list”

Ca urmare alianța NGFS propune autorităților finaciare un set de 6 recomandări, de urmată cât mai repede cu putință:

  • Includerea riscurilor legate de schimbările climatice în monitorizarea și supravegherea sistemelor finan ciare, inclusiv la nivel micro-economic, privind:
  • evaluarea riscurilor financiare,
  • includerea riscurilor în supravegherea prudențială,
  • Includerea factorilor de sustenabilitate în managementul portofoliilor
  • Schimbul de informații dintre autorități;
  • Întărirea capacității de evaluare și supraveghere prin departamente dedicate ale instituțiilor;
  • Transparenţa autorităţilor şia companiilor privind impactul asupra mediului;
  • Dezvoltarea instrumentelor taxonomice de măsurare a impactului riscurilor.

Coaliția autorităților de supraveghere financiară

Network for Greening the Financial System (NGFS) a fost înfiinţată cu ocazia summitului și conferinței globale privind schimbările climatice, din decembrie 2017 de la Paris, de opt bănci centrale și autorități de supraveghere, iar acum are 34 de membri și 5 observatori.

Membrii săi sunt mari bănci interbnaționale, autorităţi de supraveghere financiară internaţionale şi bănci centrale din ţări care acoperă 44% din PIB-ul global, asigură supravegherea a 2/3 din băncile de importanță sistemică și comapniile de asigurări ale lumii, 31 din populația lumii și 45% din emisiile de gaze cu efecte de seră globale.

De remarcat că nici Banca Națională a României (BNR) și nici Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu fac parte din coaliția Network for Greening the Financial System (NGFS), înființată cu ocazia Conferinței globale de la Paris privind schimbărule climatice.

„Deșteptarea!”

Impactul previzibil al schimbărilor climatice asupra stabilității financiare globale reclamă „un strigăt puternic de deșteptare” și de acțiune a autorităților responsabile, spune raportul Network for Greening the Financial System (NGFS)

„Dacă tendința curentă a emisiunilor poluante continuă, riscurile ne vor schimba decisiv felul și locul în care vom trăi”, este una dintre concluziile raportului.

Estimările cantitative actuale, „pot da doar un indiciu despre cam care ar fi impactul asupra economiei șia sistemului financiar”.

„Măsurile de a îmblânzi transformările structurale reclamate de schimbările climatice ar reduce riscurile, respectiv costurile, ale căror natură și mărime depind de acțiunile de astăzi”, conchide raportul.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »