Parlamentul rus aprobă intervenție militară în Crimeea * UE cere ”respectarea integrității teritoriale” a Ucrainei * Consiliul de securitate al ONU – întrunire de urgență * Traian Băsescu, întrunire la Cotroceni cu Serviciile: ”O agresiune”

De Victor Bratu | 3.3.2014 .

O posibilă intervenţie militară oficială a Rusiei în Crimeea ridică la temperaturi critice relaţiile ruso-americane.

După ce, vineri, preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea “costuri”, Consiliul Federaţiei Ruse (camera superioar[ a Parlamentului de la Moscova) a autorizat  intervenţia militară în Ucraina.

Tacticile războiului rece revin în actualitate

“Preşedintele SUA, Barack Obama, a depăşit o linie roşie şi a umilit poporul rus declarând vineri că o intervenţie militară în Ucraina ar genera costuri”, a declarat sâmbătă, potrivit AFP, Iuri Vorobev, vicepreşedintele Consiliului Federaţiei Ruse.

În plan politic, Parlamentul rus şi Vladimir Putin au acţionat sâmbătă foarte rapid, în încercarea de a sprijini tendinţele separatiste ale Crimeei- preşedintele rus a cerut şi a obţinut aprobarea Consiliului Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului Rusiei, pentru o eventuală intervenţie militară în Ucraina.

Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, a cerut preşedintelui Putin să adopte măsuri pentru protejarea, “prin toate mijloacele”, a locuitorilor regiunii Crimeea, situată în sudul Ucrainei. Consiliul Federaţiei Ruse a cerut preşedintelui Vladimir Putin, tot sâmbătă, retragerea ambasadorului din Statele Unite

“Din cauza situaţiei extraordinare din Ucraina şi a ameninţărilor la adresa cetăţenilor ruşi, trupe ruse vor fi desfăşurate în Ucraina. Domnul Putin a cerut Consiliului Federaţiei să autorizeze utilizarea forţelor armate ruse pe teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei politice din această ţară”, justifica decizia, sâmbătă, un comunicat al Kremlinului.

Rusia ar putea trimite militari în regiunea Crimeea pentru “garantarea securităţii Flotei ruse şi a cetăţenilor ruşi din această zonă prorusă situată în sudul Ucrainei”, a declarat Valentina Matvienko, preşedintele Consiliului Federaţiei Ruse, citată de AFP. Mai mult, Valentina Matvienko a afirmat că există o solicitare în acest sens din partea Guvernului din Crimeea.

Conform AP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat vineri pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească “pacea şi calmul” în această provincie prorusă. “Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti.

Kiev-ul încearcă să ţină sub control situaţia din Crimeea

Ucraina a denunţat, vineri, încălcarea spaţiului aerian de către Rusia, cerând revenirea imediată a elicopterelor ruse la baze, conform unui comunicat al Ministerului ucrainean de Externe.

Conform estimărilor Ministerul ucrainean al Apărării, aproximativ 6.000 de militari ruşi au fost trimişi în Peninsula Crimeea. Şefii serviciilor de securitate ucrainene s-au reunit, de urgenţă, sâmbătă după-amiază.

Tot sâmbătă, Vitali Klitscko, unul dintre principalii lideri politici proeuropeni de la Kiev, a cerut Parlamentului Ucrainean să decreteze mobilizarea generală în contextul ameninţărilor privind o intervenţie militară a Rusiei.

Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.

Gonită din Capitală, poliţia BERKUT a fost primită cu braţele deschise la Sevastopol

Autorităţile de la Kiev au anunţat, în această săptămână, desfiinţarea poliţiei antirevoltă Berkut, care a fost implicată în mai mute cazuri de dispersare violentă a manifestanţilor în timpul protestelor din Capitala Ucrainei. Membrii forţei antirevoltă Berkut au fost invitaţi miercuri de către autorităţile de la Sevastopol să se alăture trupelor din oraş, care găzduieşte Flora rusă la Marea Negră, în Crimeea.

Aceştia au răspuns imediat invitaţiei, iar în prezent fac legea în zonă. Membrii acestei poliţii, mascaţi şi înarmaţi, verifică maşinile care circulă pe autostrada ce face legătura între peninsulă şi continent, în apropiere de oraşul Armyansk.

Ministerul rus de Externe a anunţat, vineri, că Moscova le va oferi paşapoarte ruse agenţilor unităţii ucrainene Berkut.

UE cere respectarea “integrităţii teritoriale” a Ucrainei, SUA cere o misiune internaţională de mediere

Preşedintele Comisiei Europene (CE), Jose Manuel Barroso, a făcut apel, vineri, pentru “dialog politic”, subliniind necesitatea respectării “integrităţii teritoriale” a Ucrainei. Jose Manuel Barroso a vorbit la telefon cu noul premier ucrainean, Arseni Iaţeniuk, căruia i-a dorit “fermitate şi determinare pentru a depăşi importantele provocări cu care se confruntă” ţara sa, anunţă un comunicat al CE.

Cancelarul german Angela Merkel a făcut apel pentru evitarea “a tot ceea ce ar putea contribui la agravarea situaţiei” din Ucraina şi pentru “reţinere” în Crimeea, într-o discuţie telefonică purtată cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului german.

Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a discutat la rândul său, vineri, cu Vladimir Putin pe tema crizei ucrainene, a confirmat purtătorul său de cuvânt.

La nivel oficial, şi Vladimir Putin a vorbit vineri pe marginea evenimentelor din Ucraina, cerând public “să se evite o escaladare a violenţei”.

Şefa diplomaţiei europene, Catherine Ashton, va efectua o nouă vizită în Ucraina, săptămâna viitoare, şi a confirmat că o misiune de experţi ai Comisiei Europene va merge la Kiev pentru a evalua nevoile ţării.

Statele Unite solicită trimiterea de urgenţă a unei “misiuni internaţionale de mediere” în Crimeea şi îndeamnă Rusia să-şi retragă forţele militare din regiune, a declarat vineri ambasadoarea americană la ONU, Samantha Power, citată de AFP. Misiunea va trebuie să fie “independentă şi credibilă” şi să servească la asigurarea “integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a precizat Samantha Power.

Preşedintele Traian Băsescu a convocat, sâmbătă, o şedinţă de lucru a structurilor de securitate naţională, în vederea discutării situaţiei din Crimeea. “Menţionăm că această şedinţă este una de lucru şi nu una a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, informează Preşedinţia României. Anterior, Preşedinţia a transmis public un mesaj al preşedintelui Traian Băsescu “cu privire la situaţia din Crimeea”, în care se spune: “Urmărim cu deosebită atenţie evenimentele în derulare în Peninsula Crimeea, dar şi din regiunea Harkov, Donetsk şi Odesa.”

Dosarul Ucraina – nou focar de tensiune SUA-Rusia

Perioada de după războiul rece nu a fost una lipsită de confruntări și reașezări între Washington şi Moscova, prinse totuşi într-o confruntare geopolitică, fie că a fost vorba despre Europa, periferia continentului european, Orientul Apropiat sau trădarea unui angajat contractual al serviciilor secrete americane, care a dezvăluit informaţii clasificate şi a ajuns, în final, să fie găzduit de Rusia.

Ultimii ani au crescut tensiunea, în ciuda schimbării de limbaj dintre cele două mari super-puteri.

SIRIA ŞI AZILUL ACORDAT LUI EDWARD SNOWDEN: Criza din Ucraina vine pe fondul unor relaţii oricum deteriorate între SUA şi Rusia: Siria şi azilul acordat de Moscova lui Edward Snowden a dus chiar la anularea unei întâlniri tete a tete între cei doi lideri. În ultimii ani, conflictul din Siria a pus pe poziţii divergente Moscova şi Washingtonul. America susţinea sancţiuni şi o rezoluţie a ONU care să îi ceară lui Bashar al Assad să plece de la putere, în timp ce Rusia s-a opus. Ulterior, SUA au susţinut intervenţia militară pentru îndepărtarea regimului Assad de la putere, Moscova a fost din nou împotrivă. În timpul summit-ului G20 de la Sankt Petersburg din toamna anului trecut, o imagine care a făcut înconjurul planetei a ilustrat cel mai bine relaţia ruso-americană. Vladimir Putin a pus pe agenda oficială a reuniunii situaţia din Siria, deşi subiectul nu era iniţial. În plus, răcirea relaţiilor dintre cele două ţări a făcut ca administraţia americană să anunţe că cele două delegaţii nu au motive să se mai vadă în cadru bilateral, pentru că nu s-au făcut progrese privind dosarele comune.

  • Faptul că Moscova i-a oferit azil politic temporar lui Edward Snowden, fostul colaborator CIA şi NSA, a dus la o înrăutăţire a relaţiilor ruso-americane. Edward Snowden a sustras documente secrete, publicate ulterior de mai multe ziare occidentale şi care au dezvăluit un amplu program de spionaj american.
  • Preşedintele american a ironizat deschis atitudinea lui Vladimir Putin în timpul întâlnirilor bilaterale, afirmând că “seamănă cu un ştrengar care se plictiseşte în spatele clasei”. Barack Obama a criticat periodic legea promulgată în iunie 2013 de Vladimir Putin, care condamnă la amenzi şi în unele cazuri la închisoare “propaganda” homosexuală.
  • “Sunt momente în care (ruşii) adoptă din nou gândirea Războiului Rece”, a apreciat vara trecută liderul de la Casa Albă. O trimitere la cea mai tensionată perioadă din istoria relaţiilor dintre cele două ţări pe care preşedintele Obama a reluat-o şi săptămâna trecută, în caontextul avertismentelor transmise Rusiei privind o eventuală intervenţie în Ucraina.

SCUTUL ANTIRACHETĂ – Kremlinul s-a proiectat la un moment dat ca o victimă a expansionismului occidental şi al NATO. Rusia pretinde că se simte ameninţată de instalarea scutului antirachetă american în Europa. Un proiect care a fost regândit de preşedintele Barack Obama, la începutul primului său mandat la Casa Albă, ceea ce a făcut posibilă şi semnarea tratatului START II în primăvara anului 2010. Un tratat care ar fi trebui să reprezinte o resetare a relaţiilor ruso-americane, resetare care însă a eşuat în timp.

  • Washingtonul a repetat insistent că scopul acestui scut antirachetă este pur defensiv, însă Rusia a considerat că trebuie să îşi flexeze muşchiul militar: a testat rachete lângăintercontinentale, cu rază lungă de acţiune, sau a ameninţat cu amplasarea de rachete în Kaliningrad, enclava rusă din inima Europei Occidentale.
  • Faptul că scutul antirachetă american a devenit proiect NATO şi că Alianţa a invitat Moscova să colaboreze nu a scos de pe agenda tensionată acest subiect. Moscova nu a dat un răspuns ofertei de colaborare. În schimb, după revenirea la putere, preşedintele Vladimir Putin a bugetat o nouă doctrină militară, mai agresivă şi care arată ambiţiile Rusiei.

 DECLARAREA INDEPENDENŢEI KOSOVO – Momentul declarării unilaterale a independenţei provinciei Kosovo a fost un nou moment tensionat între SUA şi Rusia. Cea din urmă nu a recunoscut independenţa provinciei, iar ministrul de Externe rus, la acel moment, atrăgea atenţia Statelor Unite că recunoaşterea acestei noi ţări” ameninţă distrugerea ordinii mondiale şi stabilitatea internaţională pentru zeci de ani înainte”.

 CRIZA DIN GEORGIA – În august 2008, relaţiile ruso-americane s-au deteriorat din nou din cauza conflictului din Osetia de Sud. Invazia Georgiei în regiunea separatistă a primit drept răspuns intervenţia Rusiei în zonă, argumentând că oferă protecţie separatiştilor din osetia de Sud şi Abhazia în faţa ofensivei militare georgiene. SUA au susţinut georgia în acest conflict şi au trimis ajutor umanitar în Georgia şi a ameninţat Rusia cu o intervenţie militară.

EXERCIŢII MILITARE RUSO-VENEZUELENE – Tot în 2008, Rusia a trimis vase de război pentru pretinse exerciţii militare comune cu Venezuela, într-o zonă a lumii considerată sfera de influenţă americană.Mulţi comentatori au făcut o paralelă cu criza rachetelor din Cuba. SUA au văzut aceste „exerciţii militare” ca pe o provocare şi ca pe un răspuns la instalarea scutului antirachetă în Europa de Est şi interferenţa în conflictul ruso-georgian.

Citiţi şi:

Un nou război rece/ Convorbire Obama-Putin * SUA: Rusia să se retragă din Crimeea, altfel riscă izolarea plitică și economică * Rusia: Ne vom apăra interesele în Ucraina

Viktor Ianukovici din Rusia: Moscova ar trebui să îşi folosească puterea pentru a preveni haosul şi teroarea din Ucraina. Vladimir Putin i-a replicat

 

Președinția României, despre situația din Crimeea: Integritatea teritorială a Ucrainei ține de dreptul internațional

Ucraina-Crimeea/Două aeroporturi din regiune, blocate de trupe paramilitare. Viktor Ianukovici se află în Rusia

Rusia-Ucraina / Crimeea: Miză economică mică, nod strategic uriaș

 

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »