Patru semne care indică revenirea crizei financiare în zona euro. Mesajele transmise de piețele financiare

De Alexandra Pele | 16.2.2016 .

Scăderile de pe bursele europene de săptămâna trecută sunt, în viziunea jurnaliștilor de la Financial Times, un semn că zona euro s-ar putea confrunta cu o nouă recesiune. Pierderile înregistrate de acțiunile europene nu trădează instalarea unui ”bear market”, respectiv a unei piețe caracterizată de scăderi continue a cotațiilor, scăderi ce alimentează pesimism pe o perioadă mai lungă de timp, ci iminența unei noi crize financiare.

Versiunea ”2.0” a crizei s-ar putea dovedi mai puțin înfricoșătoare din anumite puncte de vedere și mai periculoasă din altele. Randamentele obligațiunilor nu sunt la un nivel atât de ridicat ca în trecut. Zona euro are o ”umbrelă de salvare”, iar băncile au expuneri mai mici.

Sistemul bancar nu a fost însă curățat în întregime și mai există numeroase ”bănci zombie”, în condițiile în care zona euro se află acum într-un context deflaționist. Banca Centrală Europeană (BCE) nu și-a atins ținta de inflație în ultimii patru ani și ar putea să o rateze și pe viitor.

Piețele transmit patru mesaje specifice. Primul și cel mai important este acela al reîntoarcerii ”gemenilor toxici”: legătura dintre prețurile acțiunilor bancare și a obligațiunile guvernamentale. Prăbușirea cotațiilor bancare de săptămâna trecută a coincis cu o majorare a randamentelor obligațiunilor suverane de la periferia zonei euro. Acest model este similar celui din 2010-2012, cu toate că dobânzile cerute nu au atins niveluri atât de ridicate. Costurile de împrumut pe 10 ani ale Portugaliei au crescut totuși la circa 4%.

Combinația dintre randamente ridicate la obligațiuni, politici fiscale expansive, datorii publice și private ridicate și rate scăzute de creștere economică este nesustenabilă, notează publicația. Poziția Italiei este mai bună decât cea a Portugaliei, dar tot nu este sustenabilă. Dobânzile la obligațiunile cu o maturitate de 10 ani au crescut la peste 1,7%, în condițiile în care pentru obligațiunile germane investitorii cer 0,2%. Diferența sau spread-ul dintre randamentele centrului și periferiei este măsura stresului din sistem, care începe să crească.

”Piețele financiare ne spun că își pierd încredere în angajamentul lui Mario Draghi (președintele BCE, n.r.) din 2012, de a face orice e nevoie pentru a apăra zona euro și statele membre de atacuri speculative. Cu această promisiune, președintele BCE a încheiat prima fază a crizei din zona euro, plătind un cost. Nevoia urgentă de a rezolva problemele structurale a dispărut brusc”, notează FT.

Al doilea mesaj transmis de piețele financiare este acela că Uniunea Bancară din zona euro a eșuat. Proiectul a fost compromis, reușind să instituie doar o supervizare și un regim comun de rezoluție, fără un mecanism comun de garantare a depozitelor.

”Nu este o coincidență faptul că prețul acțiunilor bancare s-a prăbușit odată cu intrarea în vigoare a tuturor prevederilor directivei de rezoluție bancară. Aceasta stabilește un mecanism comun de recapitalizare a unei bănci care se îndreaptă către faliment. Italia a aplicat această lege anul trecut pentru patru bănci regionale, cauzând pierderi pentru acționari. Investitorii altor bănci se tem că, la rândul lor, vor putea suferi pierderi”, scrie publicația britanică.

Al treilea mesaj este că așteptările pieței cu privire la anticipațiile inflaționiste s-au schimbat. Estimările pieței cu privire la evoluția inflației sunt un indicator important luat în calcul de BCE. Săptămâna trecută, așteptările inflaționiste pe un termen de 10 ani au scăzut la un minim istoric de 1,4%, ceea ce sugerează că piețele nu mai cred în capacitatea BCE de a-și atinge ținta de inflație pe termen lung.

Al patrulea mesaj este acela că piețele se tem de dobânzi negative. Vasta majoritate a celor 6.000 de bănci din Europa funcționează pe baza principiului fundamental al atragerii de depozite de la deponenți, fonduri folosite pentru a da mai departe credite. Băncile și-ar ajusta în mod normal dobânzile oferite deponenților în linie cu dobânzile BCE, asigurându-și marja de profit din diferența dintre cele două. Dacă BCE impune dobânzi negative, acest mecanism nu mai funcționează. Dacă băncile ar impune la rândul lor dobânzi negative la depozite, deponenții și-ar scoate economiile din conturi. Băncile ar putea, într-adevăr, să își reducă rezervele pe care le țin la BCE și să împrumute acei bani în piață sau să cumpere titluri cu o primă de risc mai mare, însă această perspectivă nu este privită cu ochi buni de acționari, în special dacă nu există oportunități bune de investiții.

”Privind în urmă, greșeala fundamentală a autorităților europene a fost eșecul de a curăța sistemul bancar în 2008, după prăbușirea Lehman Brothers. Acesta a fost păcatul primordial. Multe alte greșeli au complicat problema: austeritate fiscală pro-ciclică, greșelile de politică monetară ale BCE și incapacitatea de a crea o uniune bancară solidă. Este interesant că toate aceste decizii au fost rezultatul presiunii politcienilor germani”, mai notează publicația.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »