Pensii în Europa (III). Sistemele de stat. Bismarck versus Beveridge

De Marin Pana | 18.1.2012 .

Statele europene au sisteme de pensii destul de diferite ca modalităţi de finanţare, dar bazate în mod fundamantal pe două modele, Bismarck şi Beveridge. Primul este bazat majoritar pe contribuţii cu destinaţie expresă de protecţie socială, cel de-al doilea este bazat pe taxele generale colectate.

Rezultatul este că modelul Bismarck tinde să limiteze redistribuirea beneficiilor între diferite categorii de venituri ale cetăţenilor, în timp ce modelul Beveridge conţine în mod inerent o redistribuire a banilor colectaţi. Tehnic, primul urmăreşte să conserve nivelul de trai al celor care contribuie, pe când cel de-al doilea să asigure subzistenţa după un standard uniform.

Deşi necesare pentru a înţelege ceea ce se întâmplă, aceste consideraţii sunt pur teoretice. În realitate, nici un stat nu are un sistem pur Bismarck sau pur Beveridge iar de-a lungul timpului s-au produs treceri dinspre un model iniţial adoptat spre altul.

Sursa: Eurostat, Database of Living Conditions and Welfare, Social Protection Receipts, Receipts by Type, 2008.

Datele Eurostat arată că, alături de alte state foste comuniste, dar şi de Belgia, Olanda sau Franţa, România are un sistem mai “german” decât cel al Germaniei, în timp ce Danemarca, Irlanda şi Cipru ( şi din afara UE, Norvegia) au un sistem mai “britanic” decât Marea Britanie.

Oricum, nici sistemul Bismarck, prin creşterea ratei de dependenţă, nici sistemul Beveridge, prin creşterea presiunii asupra contribuabililor, devin tot mai greu de susţinut. Modificarea parametrilor a fost deja demarată, prin creşterea vârstei de pensionare şi a perioadei minime de contribuţie, în primul caz, respectiv prin creşterea prelevărilor de tipul impozitului pe venituri, al taxei pe valoarea adăugată etc. în cel de-al doilea.

Singura soluţie logică este introducerea treptată a pensiilor private, în varianta obligatorie şi facultativă. Ceea ce rămâne, însă, de discutat este viteza de trecere în acest sens şi acceptarea din partea populaţiei.

Cel mai mult au şi vor avea de suferit cei care vor face tranziţia de la sistemul nesustenabil la cel sustenabil de asigurare a unei pensii decente. Ei nu vor beneficia de banii promişi fără a-şi spori contribuţiile, aşa cum s-a întâmplat în trecut.

Şi nici nu au garanţia că trecerea se va face suficient de repede. Suficient de repede pentru ca sumele provenite din administrarea privată să substituie ceea ce statul nu va mai putea să susţină în momentul în care vor ieşi la pensie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »