Pensiile în Europa (IV). Paşii înapoi şi efectele

De Marin Pana | 20.1.2012 .

Cel mai bun exemplu pentru dificultăţile de trecere de la un sistem clasic la unul mixt, bazat pe mai mulţi piloni este cazul Ungariei. Confruntat cu o lipsă de bani la bugetul de pensii şi presat să reducă deficitul bugetului consolidat, în februarie 2011 Guvernul de la Budapesta a obligat cetăţenii să opteze pentru una din cele două forme de pensii, ori de stat, ori administrată privat (ceea ce trimite spre modelul pur din Chile).

Decizia a fost viciat din start de problema dreptului real de opţiune. Cei care ar fi decis să rămână la relativ nou-apărutul pilon doi privat, au fost avertizaţi că pensia li se va calcula pensia de stat exclusiv pe baza contribuţiilor individuale la sistemul public de pensii, nu şi pe baza celor plătite în contul lor de angajatori.

Ori, conform legislaţiei ungare, angajatorii achită 24% din câştigurile brute ale salariaţilor la bugetul de asigurări sociale de stat, iar angajaţii – 10%, din care 8% erau redirecţionaţi către pilonul II ( acelaşi procentaj pe care îl avem şi noi fixat drept ţintă pentru 2016, în prezent fiind 3%).

De aceea, marea majoritate a ungurilor decis să-şi retragă din administrarea privată fondurile acumulate şi să le transfere transfere la stat. Numai ceva mai mult de 100 de mii de persoane au decis să rămână la pilonul II, doar ceva mai mult de trei procente din participanţii la sistemul de pensii private obligatorii din Ungaria.

Efectul asupra societăţilor de administrare şi a portofoliilor gestionate a fost devastator, iar reintrarea eventuală pe calea diversificării surselor de finanţare a pensiilor se va mai putea face de acum numai cu mare dificultate. Dar nu este singurul pas înapoi la care trebuie să luăm aminte.

Polonia, şi ea afectată

Singura ţară din UE care evitat recesiunea, Polonia, s-a confruntat şi ea cu necesitatea echilibrării bugetare, motiv penstru care a decis să reducă drastic, cel puţin temporar, contribuţiile la pilonul doi de pensii cu administrare privată, de la 7,3% la 2,3%.

În timpul preşedinţiei poloneze a UE a existat şi o dispută, soldată cu câştig de cauză din partea statelor care implementează pilonul II, de a scoate sumele destinate dezvoltării acestui segment financiar de sub incidenţa regulilor tot mai stricte privind deficitul bugetar acceptat de Bruxelles.

Pilonul II polonez, format din 14 fonduri de pensii private obligatorii, administra la finele anului 2010 active nete in valoare de aproape 56 miliarde euro, in crestere cu aproape un sfert faţă de anul 2009. Numărul de participanti la sistem a urcat la aproape 15 milioane de persoane.

Aceste fonduri de pensii private au obtinut in 2010 un randament mediu de peste 11%, sunt principalii investitori institutionali de pe bursa poloneză şi au contribuit puternic dezvoltarea Bursei din Varşovia, implicit a dezvoltării economice.

România beneficiază de “avantajul” demarării mai târzii a reformelor în materie de pensii, ceea ce îi dă posibilitatea să vadă ce păţesc alţii şi să tragă învăţămintele necesare în privinţa dozării optime a trecerii la un sistem bazat pe mai mulţi piloni. Rămâne să o şi facă iar populaţia să accepte schimbările.

Citeste si:

Pensii în Europa (III). Sistemele de stat. Bismarck versus Beveridge

Pensiile în lume (II). Sistemul pur privat: modelul chilian

Sistemele de pensii în lume (I)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »