Pensiile în lume (II). Sistemul pur privat: modelul chilian

De Marin Pana | 12.1.2012 .

Obligaţiile sistemelor publice de pensii din 19 ţări ale UE faţă de contribuitorii şi pensionarii actuali se ridică la 30.000 miliarde euro, de cinci ori datoria publică brută totală, situaţie nesustenabilă, care impune măsuri urgente, relevă un studiu efectuat pentru Banca Centrală Europeană.

În acest context, cronicaeuropeana.ro prezintă modul în care funcţionează în lume sistemele de pensii.

Pentru a putea înţelege de unde a provenit ideea privatizării pensiilor şi pentru a vedea care au fost rezultatele concrete, vom recurge, după modelul din matematică, la separarea completă a variabilelor şi vom face o scurtă prezentare a modelului pur privat de pensii, cel chilian.

În sistemul chilian, ceea ce determină nivelul pensiei unui muncitor este suma de bani pe care o acumulează în timpul anilor de activitate. Nici muncitorul, nici patronul nu plătesc impozit de asigurări sociale statului, nici statul nu asigură vreo pensie.

Pe toată perioada de activitate, 10% din salariul de până la circa 22 de mii dolari venit anual sunt depuşi de patron într-un cont de economii pentru pensii. Muncitorul poate contribui voluntar cu încă 10% din salariu în fiecare lună, sumă deductibilă din venitul impozabil.

Alegerea fondului de pensii şi transferul ulterior de la un fond de la altul se fac în mod liber, dar pe o piaţă supravegheată de stat. Din punct de vedere legal, administratorul fondului şi fondul administrat sunt două entităţi distincte.

Dacă administratorul dă faliment, activele fondului mutual -investiţiile muncitorilor – nu sunt afectate. Concurenţa între companii constă în obţinerea unei rate de revenire a investiţiilor cât mai mare, servicii mai bune sau comisioane mai mici.

Fiecare muncitor are un carnet de pensie şi primeşte la din trei în trei luni un extras de cont care îl informează câţi bani a acumulat şi ce performanţă a avut fondul mutual. Suma acumulată este proprietatea muncitorului (cu o clauză de moştenire) şi va fi folosită la plata pensiei de bătrâneţe.

Există posibilitatea de a calcula valoarea aşteptată a viitoarei pensii, pe baza sumei din cont şi a anului de ieşire la pensie. Alternativ, se poate specifica mărimea pensiei, de unde rezultă mărimea contribuţiei lunare care ar trebui depusă.

Sumele acumulate de cetăţeni şi profitul fondurilor sunt neimpozabile, dar la retragerea fondurilor, se plătesc impozite în funcţie de de impozitarea în vigoare.

Sistemul chilian include atât angajaţi din sectorul privat cât şi angajaţi din sectorul public. Întreprinzătorii individuali pot intra şi ei în sistem, dacă doresc. Singurii excluşi sunt angajaţii poliţiei şi ai armatei, al căror sistem de pensii este inclus în buget şi prevăzut în condiţiile de angajare.

Un muncitor care a contribuit pe o perioadă de cel puţin 20 de ani dar al cărui fond de pensie nu îi asigură pensia minimă definită legal, primeşte pensia de la stat din momentul în care contul a fost epuizat. Cei fără contribuţii de 20 de ani pot cere o pensie socială, la un nivel mult mai redus.

Sistemul include şi asigurări colective pentru cazurile de moarte prematură şi handicap. Acoperirea acestor riscuri este plătită printr-o contribuţie suplimentară a muncitorului de aproape 3% din salariu.

Nivelul minim obligatoriu de depuneri, de 10%, în ipoteza unui câştig net mediu al fondului de pensii de 4% pe an, pe toată durata vieţii active permite unui muncitor mediu să acumuleze suficienţi bani pentru a finanţa o pensie egală cu 70% din ultimul său salariu.

Vârstele legale de pensionare (65 de ani la barbaţi şi 60 de ani la femei) nu au mare relevanţă, pentru că nu sunt o caracteristică structurală a sistemului.

Muncitorii care au suficienţi bani în cont pentru o “pensie rezonabilă” (50% din media salariului ultimilor 10 ani şi mult decât “pensia minimă”pot opta pentru pensionare timpurie în orice moment doresc.

În plus, se poate munci şi după pensionare, cu plata pensiei pe care capitalul acumulat o face posibilă şi fără nicio contribuţie la sistemul de pensii. Vom reveni cu o comparaţie din perspectiva surselor de finanţare pentru sistemele pure de stat (III).

Citeşte şi:

Sistemele de pensii în lume (I)

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »