Pensiile românești, pe harta globală a revizuirii sistemelor publice, sub presiunea crizei demografice

De Adrian N Ionescu | 15.2.2018 .

Cele două majorări ale punctului de pensie de stat, efectuate anul trecut în România, vin pe fondul tendinței globale, veche de 20 de ani, de creștere a nesustenabilității sistemelor publice, bazate pe mecanismul PAYG (pay as you go).

Între timp, criza demografică s-a amplificat și a slăbit bugetele pensiilor de stat.

  • România se numără printre țările care au apelat, în ultimele două decenii, la trei dintre cele cinci categorii de măsuri de revizuire a sistemelor publice de pensii, menite să asigure plata pensiilor de stat, potrivit unui studiu recent al Federației Internaționale a Administratorilor de Fonduri de Pensii (FIAP):
  • creșterea graduală a vârstei de pensionare la 65 de ani (bărbați) și la 63 de ani până în 2030 (femei);
  • creșterea stagiului de cotizare până la 35 de ani (bărbați) și 30 de ani (femei);
  • înghețarea temporară a pensiilor de stat în mai multe etape în perioada 2010-2016.

Astfel România se află printre:

  • cele 55 de țări ale lumii care au majorat vârsta minimă de pensionare (ca și Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, etc), în perioada 1995 – 2017;
  • cele 60 de țări care au ajustat parametrii de clasificare a beneficarilor de pensii publice, cum ar fi stagiul de cotizare, pentru a reduce costurile, pe fondul perspectivelor negative privind natalitatea (ca și Belgia, Brazilia, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, etc).
  • cele 8 țări care au redus sau înghețat pensiile (ca și Andorra, Grecia, Letonia, Italia, Portugalia, Rusia și Slovenia). În România pensiile au fost înghețate în 2011, potrivit studiului citat.

În plus, în perioada analizată (1995-2017), în 76 de țări a crescut contribuția la sistemul public de pensii (Franța, Norvegia, Portugalia, Polonia, Rusia, etc.) și în șapte a crescut nivelul veniturili taxabile.

Perspectiva și alternativa

Pe de altă parte, România urmează să înregistreze a şaptea cea mai drastică reducere a populaţiei în perioada 2017-2050, la nivel mondial, de la 19,7 milioane locuitori în 2017 la 16,4 milioane în 2050, echivalentul unui minus de 17%, potrivit unui raport recent al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

(Citiți și: ”Dinspre Bismarck spre Bevridge: Reducerea CAS, efectul asupra pensiilor și comparația cu Europa”)

Ca răspuns la criza sistemelor publice de pensii, România a introdus în anii 2007-2008, sub îndrumarea instituţiilor internaţionale, fondurile private de pensii administrate privat: Pilonul II obligatoriu şi Pilonul III facultativ.

„Cele mai recente cercetări independente, precum cele citate, confirmă că motivele pentru care a fost aplicată reforma pensiilor private nu doar că nu s-au rezolvat de la sine, ci chiar s-au acutizat în ultimii ani”, spune Asociaţia pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR), într-o notă care semnalează raportul FIAP.

(Citiți și: ”DOCUMENT /Bugetul asigurărilor sociale de stat – 4,5 miliarde de euro deficit record la pensii (2,45% din PIB)”)

În contradicție, însă, cu tendința descrisă mai sus, Guvernul Român a impus reducerea cotei de contribuție la fondurile de pensii administrate privat (Pilonul II), în 2018, la 3,75% (de la 5,1% acum), după amânarea timp de trei ani a creșterii de 6%, așa cum prevedea legea.

Punctul de pensie după care se calculează pensiile publice a crescut de la 1 iulie 2017 cu 9% până la 1.000 de lei, după creșterea de la 1 ianuarie 2017 cu 5,25%, până la 917,5 lei.

Etichete: , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »