PIB 2018 – cu 9 miliarde de lei sub valoarea scontată. Nori negri pe anumiți indicatori economici

De Alexandra Pele | 7.3.2019 .

Institutul Național de Statistică a confirmat rezultatul semnal de creștere economică pe 2018 la nivelul de 4,1%, în prima varianta provizorie dată publicităţii. Valoarea nominală reieşită din calcul pentru ansamblul anului trecut a fost de 940.477,5 milioane lei, cu ceva mai mult de nouă miliarde de lei sau aproape 1% sub valoarea prognozată de CNSP şi utilizată de Ministerul Finanţelor (949.600 lei).

Rezultatul ajustat sezonier pentru trimestrul patru a fost de 0,7% faţă de trimestrul anterior, cea mai mică valoare din ultimele trei trimestre dar egală cu avansul din T4 2017. De remarcat revenirea la valori ceva mai temperate de creştere de la un trimestru la altul, după o anumită accelerare a ritmului pe parcursul primelor trei trimestre.

Ca de obicei, pe seria brută, se poate vedea o evoluţie în ultimul trimestru din 2017 identică în raport cu media anuală ( (valori similare au fost consemnate şi în anii anteriori).

Media de creştere economică din 2014 încoace – 5% pe an

Dată fiind stabilizarea destul de evidentă a creşterii economice undeva în jur de patru procente şi încetinirea ritmurilor în cazul principalilor parteneri comerciali, prognoza pentru 2019 pare a fi mai exactă din partea Comisiei Europeane ( 3,8%) decât varianta în care s-ar produce subit o creştere la 5,5%, valoarea utilizată pentru construcţia bugetară pe acest an.

Faţă de anul de referinţă 2008, PIB-ul României a avansat în termeni reali cu 21,4% în perioada 2015 – 2018, după ce revenise de-abia în 2014 exact la valoarea din 2008.

Performanţa medie de 5% pe ultimii patru ani apare ca foarte bună dar trebuie să fim atenţi în privinţa forţării creşterii peste potenţialul oferit de condiţiile din economie.

Rezultatele, cu avantaje şi dezvantaje

Trimestrul unu s-a situat semnificativ sub cota de 20% din rezultatul final, în timp ce trimestrul patru s-a apropiat de 30%. Astfel, şi pe fondul creşterii inflaţiei medii anuale la 4,63%, repartizarea valorilor nominale ale PIB trimestrial pe parcursul lui 2018 a devenit ceva mai dezechilibrată decât în anii precedenţi.

Spre deosebire de anul trecut, rezultatul final a fost semnificativ mai mic decât valoarea estimată de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză şi utilizată în raportări de Ministerul Finanţelor. Simplificat, 940,5 miliarde lei realizat faţă de 949,6 miliarde lei „planificat”, ceea ce modifică întrucâtva rezultatul de deficit bugetar pe cash de la 2,88% din PIB la 2,91% din PIB.

Dacă pentru anul trecut lucrurile se prezintă mai slab decât se spera iniţial ( reamintim că pentru 2018 s-a pornit de la o creştere scontată de 5,5% în termeni reali, la fel caşi pentru 2019), trebuie remarcat că reducerea bazei de raportare va însemna un avantaj din perspectiva realizării obiectivului de creştere economică pentru anul în curs.

Creşterile de salarii din sectorul bugetar au permis trecerea pragului de 4%

Din perspectiva contribuțiilor la creșterea PIB, ”partea leului” a revenit industriei, cu 1%, urmată de comerţ (+0,7%) şi un trio cu aceeaşi contribuţie de 0,4%: agricultură, activităţi profesionale şi informaţii şi comunicaţii.

De remarcat că administraţia publică, învăţământul, sănătatea etc. figurează şi ea cu 0,2 puncte procentuale (urmare a creşterilor salariale, deoarece aşa este metodologia de calcul a PIB), ceea ce a permis trecerea pragului de patru procente.

De remarcat influenţa destul de semnificativă pe teritoriul negativ a sectorului de construcţii, urmare a scăderii volumului de activitate (-5,6%), în pofida inducerii unei contribuţii pozitive pe segmentul tranzacţiilor imobiliare.

Se adună „nori negri” pe anumiţi indicatori economici

Trendul din comerțul exterior apare ca îngrijorător. Ritmul de creştere al exporturilor s-a situat sub cel al importurilor.

Mai mult, decalajul s-a dublat în ultimul trimestru faţă de situaţia înregistrată pe ansamblul anului trecut. Adică exact pe dos decât ar fi fost necesar pentru ne îmbunătăţi poziţia din comerţul exterior, unde alte ţări din regiune au înregistrat excedente şi nu deficite în creştere, precum noi.

Formarea brută de capital s-a îmbunătățit per total dar formarea brută de capital fix a fost în suferinţă (cu valori în scădere de peste trei procente atât per total cât şi în ultimul trimestru).

Tendinţa a fost una de uşoară îmbunătăţire a situaţiei, de natură să dea speranţe în privinţa previziunilor de creștere economică pe 2019.

Una peste alta, datele prezentate de statistica oficială arată încă rezonabil, dar rezultatele obţinute cu o anumită forţare ( în scădere) a echilibrelor macroeconomice vor trebui consolidate în 2019 – 2020 ( vezi semnele de atenţionare pe deficitul de cont curent de 4,6% din PIB şi evoluţia cursului ).

Asumarea de tip „no matter what” de către stat a repartizării unor beneficii bazate pe o creştere cam optimist estimată nu este recomandabilă.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Partea statului din profitul brut al exploatării gazelor din Marea Neagră s-ar reduce la 60%, după modificarea Legii offshore – studiu Biriș – Goran

Cota totală a statului din profiturile generate într-un proiect standard de exploatare a gazelor offshore s-ar reduce de la 90% la 60%, dacă ar fi […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Digitalizarea României are tot ce-i trebuie: lipsesc doar viziunea, voința politică și procedura de implementare

Acum stăm așa: România e cu un lat de deget sub nivelul basic de digitalizare. Cuantificat și evaluat, statele dezvoltate au un grad de digitalizare […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Poziția CE referitoare la Secția specială pentru magistrați, trimisă Curții de Justiție a UE: Contravine legislaţiei europene

Comisia Europeană consideră, într-un punct de vedere trimis Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE), că înfiinţarea de către puterea PSD-ALDE a Secţiei pentru Investigarea […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Klaus Iohannis respinge integral propunerile de remanire și cere guvernului să obțină vot de încredere în Parlament

Președintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri că respinge în bloc propunerile de remaniere trimise la Cotroceni de către premierul Dăncilă și a solicitat acesteia să […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Guvernul care ”se împușcă în picior”: Iulian Iancu – propus vicepremier pe probleme economice, Dana Gârbovan la Justiție, Șerban Valeca la Educație

Comitetul Executiv al PSD a validat, vineri, ca propuneri de noi miniştri pe Dana Gârbovan la Justiţie, Șerban Valeca la Educaţie, Mihai Fifor la Afaceri […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »