Politico / Breșa serviciilor secrete belgiene

De Victor Bratu | 22.3.2016 .

În lunile care au precedat atacurile teroriste din Paris, autoritățile belgiene identificaseră drept ”islamiști radicalizați” câțiva dintre cei care aveau să execute ulterior atacurile teroriste. Persoanele au fost aduse la audieri, apoi monitorizate.

Autoritățile belgiene nu au decis reținerea suspecților și nici nu au comunicat autoritățile franceze informațiile care îi priveau.

O analiză a publicației Politico vorbește despre eșecul Belgiei de a descoperi un complot despre care autoritățile consideră acum că a fost în mare parte organizat în Bruxelles și despre lipsa de comunicare, chestiuni care pun sub semnul întrebării eficiența sistemelor de informații și capacitatea de a asigura ordinea și securitatea publică.

Aceste chestiuni fac deja obiectul dezbaterilor în Belgia, dar și la nivel european, analiza fiind concentrată asupra modalităților de colectare și de diseminare a informațiilor legate de potențiale activități teroriste.

Conexiunea Molenbeek

La mai puțin de 24 de ore după ce 8 teroriști, care au acționat în 3 echipe separate, au folosit arme de foc și explozibili pentru a ucide 129 de persoane în Paris, poliția din Bruxelles a întreprins raiduri în cartierul Molenbeek. Cel puțin 4 dintre teroriști locuiau în Bruxelles.

Cel puțin 3 dintre aceștia erau cunoscuți de poliția belgiană. ”Știam că sunt radicalizați și că intenționau să meargă în Siria, dar nu au arătat niciun semn că ar constitui un pericol. Chiar dacă am fi transmis aceste constatări în Franța mă îndoiesc că cineva i-ar fi oprit”, afirmă Eric Van Der Sypt, purtător de cuvânt al Procuraturii belgiene.

Serviciile de securitate belgiene îl mai urmăreau și pe Bilal Hadfi cu luni înainte ca acesta să execute atentatul sinucigaș de la Stade de France, afirmă pentru Politico surse din procuratura belgiană. ”Pentru cîteva săptămâni, investigatorii au ținut sub observație o casă în care presupuneau că s-ar afla persoana, dar aceasta nu a fost descoperită”, a confirmat oficial Sieghild Lacoere, purtător de cuvânt al ministerului belgian al Justiției.

Poliția belgiană deschisese o investigație asupra lui Hadfi la începutul anului 2015, după ce tânărul de 20 de ani călătorise în Siria.

Oficiali europeni au declarat Politico, sub protecția anonimatului, că unul dintre frații Abdeslam călătorise în mod repetat între Paris și Bruxelles în perioada premergătoare atentatului din noiembrie, din Franța.

Cel mai în vârstă dintre frați, Ibrahim Abdeslam, care s-a aruncat în aer în fața cafenelei pariziene Comptoir Voltaire, ”a încercat să ajungă în Siria, dar nu a ajuns decât până în Turcia”, afirmă  Van Der Sypt. Autoritățile nu l-au reținut ”din cauză că nu am avut dovada că ar fi parte dintr-un complot terorist”, a precizat purtătorul de cuvânt.

Semnale pierdute

Pentru Louis Caprioli, care a condus 20 de ani serviciul secret francez și care în prezent este consultant pentru securitate al companiei GEOS, atacurile de la Paris au scos la iveală deficiențele de cooperare dintre polițiile naționale și agențiile europene de securitate. ”Autoritățile belgiene ar fi putut să semnaleze Franța că aceste persoane ar reprezenta un potențial pericol”, consideră Caprioli.

În ultimii doi ani, Belgia s-a confruntat cu un val de atacuri teroriste, dar a și reușit să dejoace altele.

În cel puțin trei atentate derulate pe teritoriul belgian, la fel ca și în atentatul de la Paris, suspecții aveau legături cu cartierul Molenbeek, unde poliția efectuează raiduri regulat.

Unul dintre fații Abdeslam conducea o cafenea aici, Les Beguines, local cu reputație dubioasă în cartier și care a fost închis pe 4 noiembrie 2015, cu 9 zile înaintea atacurilor de la Paris. ”Un grup activ de traficanți de droguri utiliza această cafenea”, a explicat Françoise Schepmans, primarul din Molenbeek motivele închiderii cafenelei.

Oficialul procuraturii belgiene, Van Der Sypt, consideră cooperarea dintre Belgia și Franța ca fiind ”foarte bună”, însă admite că ”poliția belgiană se zbate să monitorizeze 24 de ore din 24, 7 zile din 7” toți acești militanți care călătoresc în Siria.

Cu o populație de aproximativ 10 milioane, dintre care cam 5% sunt de origine musulmană, mulți belgieni s-au alăturat grupărilor extremiste din Iraq sau Siria.

Mai mult de 130 de belgieni care au luptat în Siria s-au întors acasă, scrie Politico, citând surse din poliție și procuratură.

Administrație fragmentată, complicații legislative

Sistemul administrativ belgian îngreunează cooperarea cu alte state în materia combaterii terorismului. Poliția statului este ”fragmentată” de bariere lingvistice și regionale.

Legile în materia combaterii terorismului pun la dispoziția autorităților mai puține instrumente decât în Franța, de exemplu.

”Atunci când trebuie să identificăm posesorul unui autovehicol care este suspectat de încălcarea legii suntem nevoiți să parcurgem o procedură birocratică de durată”, s-a plâns Politico un ofițer de poliție italian, care afirmă că Belgia este singurul stat Occidental cu asemenea prevederi, restul având bazele de date deschise.

Suplimentar, față de media UE, serviciile de informații civile și militare sunt de mici dimensiuni, iar persoane familiarizate cu domeniul afirmă că există și un deficit de personal care vorbește limba arabă.

Organizarea forțelor de poliție este și mai complexă- Bruxelles-ul are 6 departamente care acoperă 19 municipalități diferite, fiecare condusă de propriul primar. Ministrul de Interne Jan Jambon afirmă că organizarea deficitară constituie unul dintre motivele pentru care capitala Belgiei are o problemă cu terorismul islamist.

Orice încercare a guvernului federal de a centraliza Poliția se lovește de opoziția politică locală.

Franța și-a înăsprit legislația în materia combaterii terorismului după atacul asupra Charlie Hebdo și poate reține azi suspecții pentru 6 zile fără să îi pună sub acuzare. În Belgia, acest lucru este posibil pentru 48 de ore.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »