Premieră – Declarația comună NATO-UE: Măsuri, termene, conscințe

De Victor Bratu | 9.7.2016 .

NATO și Uniunea Europeană au semnat vineri, în prima zi a summitului desfășurat la Varșovia,  în premieră pentru cele două organizații,  o declarație comună din care reiese determinarea generală de a răspunde unitar și adecvat amenințărilor din Sudul și Estul Europei.

În esență, la Varșovia s-au pus bazele cooperării strânse între cele două organizații, dându-se greutate politică unor decizii strategice de dezvoltare în ceea ce privește apărarea comună. Decizii care ar putea avea efecte ample în viitor.

Documentul semnat de președinții celor mai importante 2 organisme europene și de șeful NATO indică dorința de uniformizare a viziunilor, de compatibiliazare a mijloacelor și de cooperare decizională, toate acestea împingând Europa la unitate de acțiune în materie de apărare.

O bună premisă pentru ca în viitor ideea de ”Schengen militar” a generalului Ben Hodges să depășească stadiul de teorie. Cu consecințe politice suplimentare.

Până la acel moment însă, efecte imediate ale declarației comune :

  • Amenințările hibride și modul de contracarare al acestora intră în manualele tactice.
  • Cooperarea maritimă ”în Marea Mediterană și în alte părți” devine prioritară
  • Dezvoltarea capacităților de apărare se va face inclusiv prin susținerea industriei europene de profil și a cercetării în domeniu

În cele ce urmează, textul integral al documentul semnat la Varșovia:

Credem că a sosit momentul să dăm un nou impuls și o nouă substanță parteneriatului strategic NATO-UE.

În consultare cu statele membre UE și cu aliații NATO, lucrând cu și în beneficiu comun al tuturor, acest parteneriat se va desfășura în spiritul deplinei încrederi reciproce și în conformitate cu autonomia decizională și cu procedurile specifice organizațiilor noastre, și fără să aducă atingere caracterului specific de securitate sau politicilor de apărare a oricăruia dintre membri.

Astăzi, comunitatea Euro-Atlantică se confruntă cu provocări fără precedent care provin de la Sud și de la Est. Cetățenii noștri ne solicită să utilizăm toate căile și mijloacele disponibile pentru a face față acestor provocări și pentru a spori securitatea lor.

Toți Aliații și toate statele membre, la fel ca UE și NATO în sine, deja contribuie semnificativ la securitatea Euro-Atlantică. Cooperarea substanțială dintre NATO și UE, parteneri unici și esențiali, stabilită în urmă cu mai mult de 15 ani, contribuie de asemenea la realizarea acestui scop.

Având în vedere provocările comune cu care ne confruntăm, trebuie să ne intensificăm eforturile: avem nevoie de noi căi de a colabora și de un nou nivel de ambiție; pentru că securitatea noastă este interconectată; pentru că împreună putem mobiliza o largă paletă de instrumente ca să răspundem provocărilor; și pentru că trebuie să utilizăm cât mai eficient resursele. O Alianță mai puternică și o Uniune mai puternică se consolidează reciproc. Împreună pot asigura mai bine securitate în Europa și în lume.

Suntem convinși că dezvoltând stabilitatea vecinilor și partenerilor noștri, în concordanță cu valorile noastre așa cum sunt acestea consacrate în Carta Națiunilor Unite, contribuim la propria noastră securitate, la o pace sustenabilă și la prosperitate. Pentru ca vecinii și partenerii noștri să poată face mai bine față provocărilor cu care ei se confruntă vom continua să le sprijinim suveranitatea, integritatea teritorială și independența, dar și eforturile lor de reformă.

Pentru atingerea acestor obiective, considerăm că este urgent nevoie de:

  • Creșterea capacităților de contracarare a amenințărilor hibride, inclusiv prin susținerea rezilienței, colaborare în analize, prevenție, depistare timpurie, schimb de informații în timp util și, în măsura posibilității, schimb de informații secrete între conduceri, cooperare în domeniile comunicării strategice și reacție. Dezvoltarea unor manuale de proceduri coordonate va contribui substanțial la aplicarea eforturilor noastre.
  • Lărgirea și adaptarea cooperării operaționale inclusiv pe mare, și privind migrația, prin partajarea sporită și conștientizarea situației maritime și o mai bună coordonare și consolidare reciprocă a activităților noastre în Marea Mediterană și în alte părți.
  • Extinderea coordonării în matere de securitate cibernetică și apărare, inclusiv în contextul misiunilor și operațiilor, exercițiilor sau educării și formării.
  • Dezvoltare coerentă, complementară și interoperabilă a capacităților de apărare a statelor membre UE și a aliaților NATO, precum și derularea de proiecte multilaterale.
  • Sprijinirea unei dezvoltări a industriei de apărare și a cercetării în domeniu și cooperare industrială în interiorul Europei dar și peste Atlantic.
  • Creșterea coordonării în ceea ce privește exercițiile, inclusiv în domeniul amenințărilor hibride, prin dezvoltarea primelor exerciții paralele și coordonate în 2017 și 2018.
  • Consolidarea capacităților de apărare și de securitate și susținerea capacităților de adaptare a partenerilor din Est și Sud într-un mod complementar, prin proiecte specifice în țări beneficiare, în variate domenii,  inclusiv prin întărirea capacităților maritime ale acestora.

Cooperarea în aceste domenii constituie o prioritate strategică. Implementarea rapidă este esențială. UE și NATO, împreună cu Comisia, vor dezvolta planuri concrete de implementare, inclusiv mecanismele adecvate de coordonare a personalului, care ne vor fi prezentate până în decembrie 2016. Din partea UE, Înaltul Reprezentant/Vicepreședinte al Comisiei va conduce și va coordona acest efort.

Vom analiza periodic progresele înregistrate.

Facm apel la ambele organizații să investească capitalul politic și resursele necesare pentru a asigura succesul acestui parteneriat relansat.

Semnat la Varșovia, 8 iulie 2016, în triplu exemplar

Donald Tusk
Președinte al Consiliului European

Jean-Claude Juncker
Președinte al Comisiei Europene

Jens Stoltenberg
Secretar General al NATO

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »