Presiunile pentru reformarea pieţei europene a muncii şi modelul german. Exemplul industriei auto

De Marin Pana | 18.4.2012 .

Se ştie că, sub presiunea ţărilor emergente, companiile europene se văd puse în situaţia de a delocaliza producţia către ţări unde piaţa muncii, pe lângă un cost salarial mai mic, are şi avantajul flexibilităţii. Dar aceasta e şi o presiune semnificativă ca salariaţii europeni să accepte beneficii mai mici, sau să-şi piardă locul de muncă.

Angela Merkel, cancelar al Germaniei : “În competiţia internaţională, unde puterea unor economii emergente ca Brazilia si China este în continua creştere, Europa poate rămâne in cursa doar dacă este la fel de competitivă precum Germania”.

Procesul de reformă al pieţei muncii de după anul 2000 a permis Germaniei să îşi păstreze competitivitatea. Abordarea prudentă dar sustenabilă a creşterilor salariale a dus la menţinerea şi consolidarea pieţelor tradiţionale de export, concomitent cu un grad relativ ridicat de ocupare a forţei de muncă.

Pentru comparaţie, după ce a avut un ritm de creştere a salariilor în deceniul trecut mai mult decât dublu faţă de Germania ( 4,7%, comparativ cu ceva mai mult de 2%), economia spaniolă a început să gâfâie iar şomajul a atins niveluri record, spre 24% din forţa de muncă, ceea ce a compromis şi finanţarea programelor de protecţie socială.

Criza a fost nu numai o problemă dar şi o oportunitate pentru economia germană. Aceasta a crescut cu 3,7% în 2010, 3% în 2011 şi are o prognoză de 0,6% pentru acest an, în pofida persistenţei efectelor creşterii semnificative a datoriilor suverane ( faţă de o scădere de 0,3% estimată pe total UE).

Cu o rată a şomajului la nivelul minim al ultimilor douăzeci de ani, statul german şi-a permis să acorde şi o creştere semnificativă a salariilor pentru cele aproximativ 2 milioane de bugetari. Într-o perioadă de reduceri în aproape toate statele europene, funcţionarii germani vor beneficia de o majorare salarială de 6,3%, acordată eşalonat până la finele lui 2013.

Echilibrarea bugetelor publice complică situaţia

Reformarea pieţei muncii vizează un nivel mai redus de protejare a locului de muncă deţinut, posibilitatea ajutării salariilor, facilitarea angajării temporare şi posibilitatea de a lucra după un program variabil, pliat pe comenzile ce pot fi obţinute de întreprindere.

În pofida deficitelor publice deja cronicizate în majoritatea statelor euroepene, se pune şi problema diminuării costurilor cu asigurările sociale, inclusiv a acordării de facilităţi prin scutire temporară la plată, în cazul creării de noi locuri de muncă.

Dacă la aceste probleme se adaugă şi acumularea unei datorii publice foarte mari raportate la PIB, cu costurile de rambursare aferente, atunci se impun măsuri dure de austritate. De exemplu, în Grecia, guvernul a redus drastic salariul minim şi beneficiile de şomaj.

În plus, pentru a echilibra bugetele sociale şi a degreva plăţile către acestea în favoarea reducerii costurilor totale cu forţa de muncă, s-a trecut peste tot la ajustarea parametrică a modelului de ieşire din activitate, cu creşterea vârstei de pensionare şi a perioaei minime legale de contribuţie.

Prin reducerea implicită a pensiilor din aceste condiţii mai defavorabile se se va creşte şi numărul de persoane care îşi caută un loc de muncă. Implicit şi o distorsiune importantă prin concurenţa inegală între persoane cu experienţă, beneficiare deja de pensie şi tineri la început de carieră.

Reforma pieţei muncii va trebui să ia în calcul şi optimizarea unor asemenea probleme ce pot apare între generaţii, deoarece există ţări europene, inclusiv România unde rata de angajare a tinerilor absolvenţi se situează în jur de numai 50% şi mulţi dintre ei se duc direct în şomaj.

Exemplul industriei auto

Cel mai bun exemplu pentru a arăta optimizarea nivelului salariilor din Germania faţă de evoluţia productivităţii este o analiză a Commerzbank care arăta o reducere de circa 30% a rezultatelor industriei auto în Franţa şi Italia în ultimii şapte ani, interval în care Germania a reuşit o majorare de 22%.

Astfel, grupul Volkswagen s-a amestecat cu mari şanse de reuşită în lupta pentru poziţia de lider mondial în producţia auto, până acum o dispută exclusiv americano-japoneză, în care General Motors şi Toyota s-au succedat ca număr 1.

Dar, mai important, profiturile estimate în primă instanţă la nu mai puţin de 15,8 miliarde euro ale concernului german au permis acordarea unei prime medii de 7.500 euro pentru fiecare dintre cei 90.000 angajaţi din Germania, urmare a rezultatelor bune din 2011.

Similar, cei 125.000 de salariaţi Daimler Benz vor primi câte 4100 de euro iar cei 8.500 de angajaţi Porsche câte 7600 de euro.Dar asta după acceptaseră în prealabil îngheţarea salariilor pentru a traversa dificultăţile impuse de reducerea cererii în perioada 2008 – 2009.

Ce este de făcut, inclusiv pentru România

Reducerea costurilor salariale, inclusiv indirect, prin flexibilizarea legislaţiei de angajare, permite creşterea competitivităţii, într-un moment în care competiţia între statele UE pentru cote de piaţă se înteţeşte. Chiar şi ţări cu salarii ceva mai scăzute decât media, precum Cehia şi Croaţia sunt forţate să faciliteze intrarea şi ieşirea de pe piaţa muncii pentru a deveni mai competitive.

După ce au beneficiat ani de zile de pe pe urma unor majorări salariale peste posibilităţile rezultate din creşterea productivităţii muncii şi şi-au erodat, pe această cale, competitivitatea produselor, Grecia, Portugalia şi Spania au intrat acum în cercul vicios al protestelor populare şi al grevelor, ce nu fac decât să agraveze situaţia.

Creşterea decalajelor economice după o perioadă de apropiere a nivelurilor de trai scade eficienţa politicilor monetare ale Băncii Centrale Europene şi complică deciziile. Politicile în materie devin prea relaxate pentru Germania şi prea restrictive pentru ţările din sudul Eurozonei. Ceea ce impune o reformare a pieţei muncii după modelul de succes, cel german.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »