Primul Consiliu European prezidat de Donald Tusk: Planul de investiţii Juncker şi Ucraina, principalele teme pe agendă

De Anne-Marie Blajan | 18.12.2014 .

Donald Tusk prezidează pentru prima dată lucrările Consiliului European şi, deşi reuniunea nici nu a început, este deja criticat. Liderii europeni vor discuta joi la Bruxelles planul de investiţii pentru revitalizarea creşterii economice în Europa şi situaţia din Ucraina.

România însă va aduce pe agendă câteva teme de interes propriu: prelungirea perioadei de cheltuire a banilor europeni alocaţi pentru 2007-2013 cu încă un an şi suplimentarea bugetului armatei să nu fie inclusă în deficit.

Nu se aşteaptă să fie un summit al deciziilor, din moment ce este la începutul unui nou ciclu legislativ, însă va fi o reuniune ce nu se va înscrie în linia celor anterioare şi asupra căruia preşedintele Tusk îşi pune deja amprenta.

Consiliul a fost redus la o singură zi

Donald Tusk nu a prezidat deocamdată lucrările Consiliului european, dar are deja o poreclă: „Coke Light”, atribuită de liderul liberalilor din Parlamentul European, Guy Verhofstadt. Acesta critică proiectul de concluzii ale summit-ului – care a fost trimis ambasadorilor statelor membre înainte de reuniune şi care are doar 4 pagini – ca prea scurt şi prea general. La ultimul Consiliu, de pildă, concluziile au avut 26 de pagini.

Potrivit presei de la Bruxelles, în concuzii se adoptă planul de investiţii Juncker, în valoare de 315 de miliarde de euro, însă au fost omise detalii esenţiale: dacă statele membre vor avea un cuvânt de spus în selectarea proiectelor sau cum se vor regăsi banii cheştuiţi pe proiecte în calcului deficitului sau al datoriei.

Opiniile diplomaţilor sunt opuse criticilor: reuniuni mai scurte, mai aconcentrate ajută la luarea deciziilor şi la creşterea transparenţei, spun aceştia. În trecut, concluziile păreau o compilaţie a dorinţelor naţionale, cu care fiecare lider se putea lăuda la finalul lucrărilor.

În acelaşi spirit, Donald Tusk a dat de înţeles liderilor că lucrările reuniunii s-ar putea termina joi seara şi să nu mai continue şi a doua zi. Summit-ul începe la ora locală 17, cu o oră mai devreme decât de obicei, cu sesiunea oficială în care se discută planul de investiţii, apoi va continua cu cina informală în care subiectele de discuţie vor fi Ucraina şi Rusia.

Devieri de la agendă – România, ţara cu cele mai multe solicitări

În ciuda dorinţei de a păstra lucrările scurte şi concise, statele membre nu vor putea fi împiedicate să aducă în discuţie propriile interese.

România, Bulgaria, Slovacia şi Cehia vor o extindere a perioadei de cheltuire a banilor europeni alocaţi pentu intervalul 2007-2013 cu încă un an. Ele au la dispoziţie timpul rămas până la sfârşitul anului viitor să cheltuie banii alocaţi.

Bulgaria va vrea asigurări că, odată ce s-a renunţat la proiectul south Stream, sunt soluţii pentru ea şi pentru dependenţa ei de gazul rusesc.

Belgia, la rândul ei, vrea să discute divergenţa pe care o are cu Parlamentul European privind blocarea propunerii legislative ce ar permite guvernelor UE să schimbe date despre pasageri, în încercarea de a preveni întoarcerea luptătorilor din Siria şi Irak în europa, unde ar putea pune în pericol securitatea europenilor.

Investiţii şi deficit – planul Juncker

Diplomaţii spun că, din moment ce detaliile planului de investiţii Juncker nu sunt încă stabilite, este puţin probabil ca statele membre să anunţe contribuţii la Fondul European de Investiţii. Însă Consiliul european va cere Comisiei să vină cu o propunere legislativă până în luna iunie.

Planul de investiţii va suscita vii dezbateri. Preşedintele Comisiei Europene a promis „tratament favorabil” pentru ţările care se angajează la contribuţii n Fondul European pentru Investiţii Strategice (EFSI) atunci când se va calcula deficitele bugetare.

Însă ministrul polonez de Finanţe a afirmat că nicio ţară nu va angaja sume până nu va exista garaţia că acestea vor fi reduse din deficit. O idee căreia i se opune Germania, care se opune flexibilizării regulilor privind deficitul şi datoria şi se teme că statele membre vor abuza să definească drept investiţie o serie de alte măsuri prin care vor cheltui banii.

„Orice discuţie despre flexibilizarea regulilor fiscale riscă să submineze încrederea pieţelor”, a afirmat vice-ministrul german al muncii.

În schimb, fostul premier italian, Mario Monti, merge chiar mai departe: acesta propune ca nu doar contribuţiile la EFSI să fie deduse din deficit, ci şi banii cheltuiţi în proiectele aprobate de UE pentru dezvoltarea infrastructurii şi pentru stimularea creşterii economice.

„Eu nu sunt pentru regula de aur, pentru că este greu de spus care este cea mai eficientă investiţie în viitor. Eu aş spune că toate cheltuielile privind educaţia să fie luate în calcul, bineînţeles cele de cercetare şi cele făcute cu infsrastructura. Dar oare cele militare ar trebui incluse şi ele?

Este foarte dificil să tragi linie şi să spui care este o investiţie pentru viitor, de pe urma căreia se va profita cel mai mult”, a spus vicepremierul Jyrki Katainen, responsabil de gestionarea acestui plan al Comisiei, într-un interviu acordat cursdeguvernare.ro.

Pe de altă parte, România, Bulgaria, Cehia şi Slovacia vor o alocare geografică a fondurilor, o idee respinsă, cel puţin în declaraţiile de până acum, de Comsie.

Analiza situaţiei din Ucraina

Preşeditnele tusk este nerăbdător să înceapă dezbaterea espre relaţiile UE-Rusia, ceea ce ar face foarte clară diferenţa între taberele în care se înscriu statele membre.

Situaţia economică a Rusiei va fi si ea discutată de liderii europeni – prăbuşirea rublei, efectele sancţiunilor, înaintea marii dezbateri de anul viitor despre oportunitatea unor noi sancţiuni, mai dure, sau despre ridicarea lor totală sau parţială.

Nici situaţia economică a Ucrainei nu este bună, însă UE pare să fie destul de moderată: preşedintele Petro Poroşenko a încercat să tragă sfori pentru a fi invitat la Consiliul European, dar nu a reuşit să obţină o invitaţie.

De la întâlnirea de joi se aşteaptă ca Donald Tusk să ia pulsul statelor membre referior la Rusia, pentru a vedea cum ar fi posibil să ajungă la o poziţie de compromis.

Se pare că opinia generală este că sancţiunile existente prejudiciază suficient economia rusă, aşa că este puţin probabil ca discuţia despre noi sancţiuni să mai fie serios luată î calcul cel puţin pentru moment.

La plecarea spre consiliu, preşeditnele Traian Băsescu a spus că România constată că Rusia vrea să facă o nouă transnistrie în estul Ucrainei, că Moscova continuă să susţină separatiştii şi să se implice în zonă, „ceea ce impune creşterea nivelului sancţiunilor”.

În plus, a spus preşedintele român, Vladimir Putin ar trebui să renunţe la aroganţă, iar Moscova la a deturna sensul lucrurilor, întrucât nu există temeri că estul ţării vecine devine o nouă Crimee, ci temeri că se creează o nouă Transnistrie.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »