Principalii 4 candidați la șefia Comisiei Europene: proiectele și viziunile fiecăruia pentru viitorul UE

De Cristian Grosu | 6.5.2019 .

Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat joi seara într-o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene organizată la Florența, în Italia. Discuțiile au fost atât de aprinse și de controversate, scrie Politico, încât cu greu poți realiza că după alegerile din mai aceeași patru oameni vor sta la masă să negocieze alianțe.

Candidații – Manfred Weber, susținut de PPE, Frans Timmermans, susținut de PES, Guy Verhofstadt, susținut de ALDE, și Ska Keller, susținută de Verzi- au expus viziuni substanțial diferite în legătură cu viitorul UE, în special în ceea ce privește politicile economice și sociale. Schimburi de replici tăioase au apărut în mmentul în care dezbaterea a atins zona de politici de securitate și dacă UE trebuie, sau nu, să înființeze o armată europeană.

Cei patru candidați au avut și puncte comune – toți s-au plâns, de exemplu, că anumite state membre blochează diverse procese de integrare.

Dezbaterile rezumate, în continuare:

Noul centru

Guy Verhofstadt a folosit cuvântul de deschidere pentru a anunța public că ALDE a luat decizia dizolvării sale după alegerile din mai, urmând ca împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cu candidații listei sale -”Renașterea”- să formeze o nouă familie politică de centru, pro-europeană.

Liderul ALDE a criticat din nou procedura nominalizării unui cap de listă – așa-numitul proces Spitzenkandidat, în baza căruia familia politică care câștigă cele mai multe locuri în Parlamentul European câștigă pentru persoana desemnată conducerea Comisiei Europene.

El a mai reafirmat că ALDE este nemulțumit că celelalte familii politice europene au refuzat să susțină proiectul listelor trans-naționale la aceste alegeri.

Atât Martin Weber cât și Frans Timmermans l-au atacat pe Guy Verhofstadt pentru faptul că vrea să schimbe un sistem politic care funcționează- o poziționare oarecum normală din partea liderilor care au interes să mențină un sistem de la care se așteaptă ca șefii de state și de guverne care formează Consiliul European să desemneze ca președinte al Comisiei pe cel susținut de formațiunea care câștigă alegerile europene.

Desemnat cap de listă al PPE, formațiune cu cele mai mari șanse să câștige cele mai multe locuri în Parlamentul European, Martin Weber este unanim privit ca persoana cu cele mai mari șanse să preia locul lui Jean Claude Juncker. Asta a făcut din el principala țintă a celorlalți candidați. Opozanții săi au folosit prima temă de dezbatere- migrația- pentru a-l descrie ca fiind apropiat de politicile pe care le promovează unul dintre membri PPE, Viktor Orban.

Apoi, ceilalți trei candidați au folosit următoarea temă- politici economice- pentru a-l portretiza pe Martin Weber, europarlamentar german, ca fiind sinonim cu austeritatea.

Răspunsurile oferite de Martin Weber au fost relativ plate, el rezunându-se să repete idei sau sloganuri de campanie.

Armata europeană e în ceață

Subiectul armatei europene a fost aprig disputat, Martin Weber și Guy Verhofstadt fiind în principiu favorabili inițiativei, în vreme ce Frans Timmermans și Ska Keller exprimând scepticism, dacă nu chiar opoziție.

”Armată Europeană!”, a afirmat Verhofstadt după ce s-a declarat de acord cu Weber care a spus că ar trebui să existe o versiune europeană a FBI.

”Cea mai mare risipă financiară din Europa este în domeniul militar, așa cum este organizat acum. Cheltuim aproape jumătate din cât cheltuiesc americanii și de trei ori mai mult decât Rusia, dar nu sunt sigur că, dacă rușii vin încoace, am putea să îi oprim. O armată europeană cu 20.000 de militari până în 2024- hai s-o facem!”, a spus Guy Verhofstadt.

Frans Timmermans a respins ideea constituirii unei structuri europene pe modelul FBI sau a unei armate europene. ”Să nu exagerăm cu promisiunile. Nu vom avea o armată europeană în viitorul apropiat”, a fost reacția liderului PES.

Pro-UE, dar cum?

Discursurile de final au arătat diferențele de opinie în ceea ce privește UE și viitorul acesteia.

Guy Verhofstadt a insistat pe ideea că UE trebuie să facă front comun pentru a concura China, India și SUA. ”Noua ordine mondială nu este una a statelor-națiune, ci este una a imperiilor. Imperii precum China, India, Rusia, Statele Unite. Doar împreună, ca o reală Uniune Europeană, putem să reușim, putem să supraviețuim”, crede liderul ALDE.

Martin Weber a repetat principala sa temă de campanie, anume că UE trebuie să se apropie de cetățenii săi, aceasta fiind cea mai bună cale de a contracara populismul și retorica naționalistă. ”Esența Europei- să o menținem în viață. Esența Europei este calea de mijloc, deschiderea de a discuta împreună și de a găsi căi de înțelegere a drumului spre viitor. Ca să facem asta avem nevoie de optimism. Putem fi mândri de ce am realizat, dar trebuie să mergem mai departe. PPE vrea să arate oamenilor că UE nu este ceva distant, ci casa noastră”, a fost mesajul liderului PPE.

Frans Timmermans spune că UE trebuie să lupte pentru supraviețuire. ”Cred că este pentru prima oară de la începutul procesului de integrare când este real pericolul ca UE să se destrame. Noi, ca politicieni, avem datoria de a da voce celor care acum tac dar se ridică pentru a apăra lucrurile în care cred. Lor trebuie să le dăm curaj fiind noi înșine curajoși, să combatem populismul și extremismul, să spunem clar și repetat că nu dorim o societate abazată pe confruntare și pe ură”, spune liderul PES.

Ska Keller a cerut europenilor să se gândească la viitorul planetei și la tânăra generație, cea care protestează în stradă față de schimbările climatice. ”Există un grup de oameni care nu pot să își aleagă viitorul – sunt tinerii care nu au încă drept de vot. Eu cred că tocmai la viitorul lor trebuie să ne gândim și să fim conștienți că deciziile pe care le luăm acum îi vor afecta pe ei. Haideți să votăm cu gândul la copiii noștrii, la nepoții noștrii”, a afirmat liderul Verzilor.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Directiva UE pentru echilibrul dintre viața personală și viața profesională – noi prevederi

Un nou set de drepturi pentru părinți și îngrijitori au intrat în vigoare la 1 august, odată cu Directiva UE privind echilibrul între viaţa profesională […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Gaze din Caspica pentru UE: Gazoductul TAP este gata în proporție de 90%, BRUA întârzie

Proiectul Trans Adriatic Pipeline (TAP) era finalizat în proporție de 88,8%, la sfârșitul lunii iulie, apropiindu-se data la care Uniunea Europeană va beneficia de o […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Transgaz – BRUA: Un an întârziere la finalizarea sectorului românesc al gazoductului pan-european: decembrie 2020

Conducta de gaze BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria) nu va fi gata în luna decembrie 2019, aşa cum era planificat până acum, ci abia în decembrie 2020, potrivit […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Interesele SUA pentru Groenlanda: Resursele naturale și poziția geostrategică

Interesele SUA de a stăpâni Groenlanda sunt consistente și foarte serioase, dincolo de modul tipic pentru Trump de a le afirma pe twitter: Groenlanda este […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Premierul Italiei: România preia imigranți de pe nava caritabilă Open Arms

Șase state, printre care și România, s-au oferit să preia imigranții aflați la bordul navei caritabile Open Arms, care nu a primit permisiunea de a […] ... 
Citeste mai departe »

FT: Companiile trebuie să fie pregătite pentru a contracara agresiuni comise de state

Mediile de afaceri ar trebui să se pregătească pentru situaţii de criză care pot avea ca efect agresiuni din partea statelor, comentează cotidianul Financial Times, […] ... 
Citeste mai departe »

Internetul – mare poluator: Este al treilea cel mai mare energofag. Pornografia online poluează cât România

Pentru vizionarea conținutului video pornografic pe internet în toată lumea se produce tot atât bioxid de carbon cât într-o țară precum România, potrivit unei analize  […] ... 
Citeste mai departe »

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »