Proba de foc: încep audierile noilor comisari în Parlamentul European. Ce averi deţin

De Anne-Marie Blajan | 29.9.2014 .

Audierile noilor comisari europeni începu luni în Parlamentul European, cu suedeza Cecilia Malmstrom, germanul Gunther Ottinger şi croatul Neven Mimica. Toţi trei au deţinut portofolii şi în comisia Barroso II, dar Jean-Claude Juncker le-a distribuit alte domenii pentru următorii cinci ani. Lor li se adagă maltezul Karmenu Vella.

Comisarul suedez, Cecilia Malmstrom, va fi responsabil de portofoliul comerţului, unul extrem de important şi cu o serie de provocări, iar întrebările europarlamentarilor la care va trebui să răspundă nu vor fi deloc simple.

Cecilia Malmstrom va trebui să arate cum va gestiona negocierile cu Statele Unite, în vederea încheierii tratatului transatlantic, în condiţiile în care există o serie de nemulţumiri în rândul grupurilor privind protecţia consumatorilor, dar şi a celor care militează pentru protecţia mediului, suscitate de crearea celei mai mari zone de comeţ liber din lume.

Relaţia economică cu SUA pune în pericol, în opinia multora, standardele stricte ale UE privind protecţia datelor, siguranţa alimentară şi mediul.

Cecilia Malmstrom a sugerat, în răspunsurile la întrebările scrise primite de la eurodeputaţi, că va vrea să excludă controversata clauză a protcţiei investitorilor din acordul UE-SUA. O afirmaţie pe placul politicienilor de centru-stânga, care cred că o astfel de clauză ar da prea mare putere multinaţionalelor. Totuşi, surse din Comisa Europeană citate de Euractiv.com ssţin ă o astfel de afirmaţie este o greşeală ce va fi corectată.

Comisarii desemnaţi vor fi audaţi în următoarele nouă zile, rândul Corinei Creţu fiind miercuri, în 1 octombrie. Audierea fiecăruia va dura 3 ore, va începe cu o introducere, un discurs de 15 minute în care fiecare comisar îşi va prezenta intenţiile de politică, după care vor face faţă întrebărilor europarlamentarilor.

Fiecare comisar va fi audiat de cel puţin două comisii, dar în cazul unora dintre ei vor fi implicate chiar cinci comisii. O excepţie ar fi Corina Creţu, care este audiată doar de membrii comisiei pentru politica regională.

Noua Comisie Europeană ar urma să îşi înceapă mandatul de la 1 noiembrie, după votul Parlaentului European din 22 octombrie. Întreaga echipă trebuie votată de Parlament, însă deja eurodeputaţii au arătat că au rezerve consistente în privinţa mai multora dintre ei. Este cazul comisarilor din Marea Britanie, Slovenia, Ungaria, Franţa şi Spania. Iar experienţele anterioare au arătat că parlamentarii europeni au respins cel puţin un comisar.

Posibile probleme pentru anumiţi comisari

Gianni Pitella, liderul grupului de centru-stânga din PE, a afirmat săptămâna trecută că europarlamentarii “se vor asigura că toţi comisarii se vor confrunta cu o examinare foarte riguroasă”.

Jean-Claude Juncker a suscitat critici prin numirile sale la anumite portofolii, alocând în mod neaşteptat anumite domenii unor state membre: Lordul Hill, nominalizatul guvernului britanic, va controla sistemul bancar, în timp ce Pierre Moscovici a fost pus să supravegheze disciplina bugetară, în condiţiile în care propriul guvern nu se supune rigorilor acesteia.

Parlamentarii germani nu au încredere că fostul ministru de finanţe francez va penaliza propriul guvern pentru încălcarea limitelor deficitului bugetar şi au îndoieli că fostul lobby-ist conservator va modera excesele City-ului londonez, chiar dacă portofoliul său nu va reglmenta şi bonusurile bancherilor.

Mai mult, chiar acest domeniu a fost scos din portofoliul britanicului – reprezentanţii lui Jean-Claude Juncker susţin că asta s-a întâmplat chiar înainte de a decide atribuirea portofoliului reprezentantului britanic – şi atribuit comisarului pentru justiţie.

Potrivit competenţelor circumscrise portofoliului serviciilor financiare, britanicul va fi responsabil de stabilitatea financiară, de serviciile financiare şi pieţele de capital. În plus, va trebui să pună în practică uniunea bancară.

Averile noilor comisari: Corina Creţu deţine două apartamente

Toţi cei 27 de membrii ai comisiei Juncker şi-au publicat declaraţiile de interese, chiar din momentul numirii lor oficiale. Adunate, averile tuturor însumează în jur de 2 milioane de euro, ceea ce înseamnă că în medie deţin 80.000 de euro.

Numai că la o cercetare detaliată a declaraţiilor de interese a fiecăruia se constată că foarte mulţi dintre ei nu deţin alte active decât casele în care locuiesc. Este cazul şefei politicii externe europene, Federica Mogherini, a prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans, a comisarului polonez, Elzbieta Bienkowska, şi a reprezentantei cehiei, Vera Jurova.

Declaraţia de interese a Corinei Creţu arată că reprezentanta României deţine, cu excepţia locuinţei sale, două proprietăţi, 2 apartamente, unul în Bucureşti, celălalt în Predeal.

Jumătate dintre comisari arată că nu deţin active financiare, nici măcar comisari pentru potofolii economice, precum Pierre Moscovici sau comisarul pentru concurenţă, daneza Martrethe Vestager.

Britanicul Jonathan Hill a declarat că are fonduri plasate în acţiuni gestionate de o companie de brokeraj, fără să aibă control asupra componenţei pachetului de acţiuni.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că declaraţiile de interese nu trebuie să fie o listă comprehensivă a fiecărui activ deţinut de comisari. Trebuie menţionate activele care “ar putea duce la un conflict de interese în ceea ce priveşte responsabilitatea comisarilor”.

Totuşi, dacă se va descoperi în timp că vreunul dintre ei a ascuns informaţii relevante, se poate recurge la acţiuni disciplinare împotriva sa, chiar şi după ce au părăsit Comisia, iar astfel de acţiuni s-ar putea traduce chiar în anularea plăţilor la fondul de pensii.

Cei mai înstăriţi comisari europeni sunt spaniolul Miguel Arias Canete, care va prelua portofoliul schimbări climatice şi energie, germanul Gunther Ottinger şi belgiana Marianne Thyssen.

Comsiarul nominalizat de guvernul spaniol a declarat că are acţiuni în valoare de 600.000 de euro, dar că a avândut săptămâna trecută acţiunile deţinute la două companii petroliere, un pachet care valora în jur de 440.000 de euro. Vânzarea acestor acţiuni a fost obligatorie în vederea preluării portifoliului, având în vedere criticile acerbe care au apărut după atribuirea domeniului schimbărilor climatice şi energiei tocmai lui Miguel Arias Canete.

Acţiunile germanului Gunther Ottinger propriile companii de consultanţă valorează 510.000 de euro, în timp ce belgianca Marianne Thyssen deţine acţiuni în valoare de 370.000 de euro.

Cipriotul Christos Stylianides are acţiuni la Bank of Cyprus, bancă salvată de la faliment de stat, a cărei tranzacţionare pe bursă urmează să se reia în luna octombrie.

Consultaţi aici, în detaliu, declaraţia de interese a fiecăruia dintre comisarii europeni nominalizaţi.

Citiţi şi:

Comisia Juncker – pe ultima sută de metri spre votul de joi al plenului PE. Ultimii doi comisari audiaţi au primit avizul comisiilor

Drumul de la nominalizare la funcția de comisar european: culise și cutume. Și miza

Noul ”guvern european”: Portofoliul, puterea și bugetele gestionate de Corina Creţu. Organizarea și influențele informale din Comisie

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »