Iulian Soare
Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

Citeste mai departe »
De Iulian Soare | 4.6.2019 .
Economiile Zonei Euro dau semne aparent contradictorii, mai pregnante fiind cele de oboseală date de rata inflației, care a coborât până la 1,2% în mai, și mai mult sub ținta Băncii Centrale Europene (BCE), de 2%.
Pe de altă parte, rata şomajului a scăzut până la 7,6% în aprilie, cel mai redus nivel din august 2008 încoace, ceea ce ar trebui să însemne o vitalitate a economiei care, însă, scapă statisticii: PIB-ul Zonei Euro a crescut cu doar 1,2% (+0,4% în serie ajustată) în primul trimestru, potrivit datelor Eurostat.
Pe de altă parte, piața petrolului pune evoluțiile din Zona Euro în perspectiva mai îngrijorătoare a intrării ciclului economic global pe panta decelerării.
Prețurile petrolului au scăzut, marți, ca urmare a cererii reduse de energie, până la cel mai scăzut nivel din ianuarie încoace (60,74 USD/baril Brent și 52,9 USD/bbl WTI).
La scăderea cotaţiilor petrolului a contribuit și refuzul Rusiei de a tăia producția, odată cu OPEC, mai înainte de decembrie, potrivit Reuters.
Evoluțiile Zonei Euro sunt esențiale pentru economia României, ale cărei exporturi se concentrează în proporție majoritară în această direcție.
Scăderea cererii de produse și servicii românești dinspre Zona Euro ar agrava și mai mult fragilitatea creșterii economice românești.
România are alt tip de probleme cu inflația, care a înregistrat un nou puseu febril în aprilie (4,11%), sub impulsul stimulării guvernamentale a consumului, respectiv a importurilor chemate să acopere plusul de cerere pe care producția internă nu îl acoperă.
Șomajul din România este la cote minime (4%, serie ajustată sezonier), ca urmare a tensiunilor date de migrația forței de muncă, mai degrabă decât a epuizării potențialului de creștere economică.
Banca Centrală Europeană (BCE) vrea, ca orice bancă centrală, să păstreze inflația la niveluri reduse, dar cât mai apropiate de nivelul 2% pe termen mediu. Această ţintă ar fi nivelul la care inflația ar exprima o funcționare normală a economiei Zonei Euro și o creștere sănătoasă.
BCE ar fi îndreptățită să revină cu nivelul dobânzilor sale de referință peste zero, care este rata de refinanțare acum, în timp ce rata la depozitele atrase de la bănci este negativă (-0,4%).
Astfel că BCE consideră inflația „inconfortabil de mică”, mai ales că ar trebui să stimuleze economia cu un arsenal mai sărac, după ce a încetat să mai cumpere obligaţiuni în euro de pe piaţă.
„În ciuda cererii interne decente, se pare că firmelor încă le este dificil să transfere costurile în creştere cu forţa de muncă către consumatori. BCE începe să aibă îndoilei că creşterile mai mari de salarii vor creşte inflaţia în mod sustenabil”, spune o notă a Commerzbank, citată de Reuters.
Strategii politicii monetare a BCE se întâlnesc joi, pentru a lua deciziile prin care ar putea stimula în plus economia Zonei Euro.
Eurostat va emite o estimare revizuită în data de 18 iunie.